Connect with us

Cultura/Educatie

Ziua Culturii Naţionale

Published

on

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi  senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi alte ţări europene sărbătoresc Ziua Culturii. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

”A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă…Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singurateca slavă” (Tudor Arghezi).

Mihai Eminescu a publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.[11] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

sursa: Agerpres/Wikipedia

sursa foto: corn.org, wikipedia.org

 

Cultura/Educatie

Premieră pentru învățământul universitar din Constanța

Published

on

Pentru prima dată în România, în anul universitar 2020-2021, opt universități pilotează programe de studii universitare de master didactic. Printre cele opt universități din țară care au primit câte 50 de locuri pentru master didactic se află și  Universitatea „Ovidius” din Constanța cu specializările Științe inginerești aplicate, Administrarea afacerilor, Psihologie și Biologie.

Astfel, un masterat didactic este de fapt un program de formare inițială pentru cariera didactică, prevăzut încă de la adoptarea Legii  educației naționale,  ce a fost implementat pentru prima dată în luna iunie a acestui an.

Vestea bună pentru studenții constănțeni este faptul că programul are o durată de doi ani și se adresează absolvenților cu diplomă de licență sau echivalentă, interesați să dezvolte o carieră didactică, înscriși la un program de master didactic din același domeniu fundamental, corespunzător specializării dobândite prin studiile de licență. Astfel, absolventul va prezenta o singură lucrare de disertație care vizează, la nivelul ipotezei formulate, ambele specializări.

Absolventul primind o singură diplomă, care atestă competențele didactice și pentru cea de-a doua specializare și care îi conferă dreptul de a preda respectivele discipline de studiu.

Conform legii, universitățile pot organiza aceste programe de studii universitare de master didactic prin parteneriate între departamentele sau facultățile de profil și structurile instituționale precum departamente sau facultăți cu profil psihopedagogic.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Noul președinte al Comunității Armâne din România, un tulcean

Published

on

Tulceanul Sterică Fudulea a fost ales la finalul săptămânii în funcţia de președinte al Consiliului Director al Comunității Armâne din România. Cunoscut ca un activist convins şi un iubitor de cultură şi tradiţie aromână, Sterică Fudulea este unul din vectorii care promovează în ţară şi străinătate imaginea aromânilor, fiind şi un militant convins în ceea ce reprezintă drepturile şi recunoaştrea istorică a acestora, ca minoritate.

„Astăzi începe un nou pas în activitatea mea de suflet, cea de președinte al Consiliului Director al Comunității Armâne din România. Este o nouă îndatorire care mă onorează dar care mă și obligă la realizări pentru armâname. Felicitări echipei conduse de președintele Constantin Damov pentru activitatea depusă ”, a declarat Sterică Fudulea.

(Adzâ ahurhi ună nauâ jgloatâ tu zânatea mea di suflit.
Atsea di prezidentu a Cosiliului di Cumândâseari a Farâei Armâneshtsâ dit România.
Easti unâ nauâ teşi tsi mi tânjiseashti ama shi cari inji da borgea s-aducu amintatic ţi armânami.
Haristo a pareii cumândâsitâ di prezidentul Constantin Damov ţi copusul tsi-l adrarâ.)

Continue Reading

Cultura/Educatie

38 unități de învățământ constănțene își schimbă scenariul

Published

on

Prefectul județului Silviu Iulian Coșa a convocat Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în sistem electronic pentru votarea hotărârii numărul 43 a CJSU ce prevede modificarea scenariilor de funcționare pentru 38 de unități de învățământ constănțene. Astfel două unități școlare trec din scenariul 1, în scenariul 3 la Pecineaga și Cogealac. De asemenea 10 școli constănțene își schimbă scenariul din 2 în 3 la Școala Gimnazială „Gala Galaction” Mangalia, Școala Gimnazială Spectrum Constanța, Școala Gimnazială nr. 10 „Mihail Koiciu” Constanța, Liceul Tehnologic „Tomis” Constanța, Liceul Tehnologic „Ion Podaru” Ovidiu, Liceul Teoretic „Traian” Constanța, Liceul Teoretic „Lucian Blaga” Constanța, Grădinița cu Program Prelungit „Mugurel” Constanța, Liceul Tehnologic „Pontica” Constanța și Liceul Teoretic „George Călinescu” Constanța.

De asemenea, Școala Gimnazială „Viceamiral Ioan Murgescu” Valu lui Traian trece din scenariul 1, în scenariul 2, ca urmare a ratei incidenței cumulate între 1/1.000 locuitori și 3/1.000 locuitori. Totodată, din scenariul 3, în scenariul 2, trec 8 unități de învățământ din județ, ca urmare a finalizării perioadei în care a fost aprobat prin CJSU scenariul 3.

Un număr total de 15 unități de învățământ trec din scenariul 2, în scenariul 1, după ce rata incidenței a scăzut sub 1/1.000 de locuitori sau în urma asigurării condițiilor de învățare „față în față” din Corbu, Cernavodă, Movila Verde, Costinești, Schitu, Arsa și Cotu Văii.

Nu în ultimul rând, două grădinițe aflate în subordinea Unității Militare 02022 Constanța au solicitat trecerea în scenariul 2 de funcționare, ca urmare a ratei incidenței cumulate peste 1.5/1.000 de locuitori în municipiile Constanța și Mangalia. Este vorba despre Grădinița cu Program Prelungit „Căluțul de Mare” Constanța, respectiv Grădinița cu Program Prelungit „Pescăruș” Mangalia.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta