Connect with us

Cultura/Educatie

Ziua Culturii Naţionale

Published

on

Camera Deputaţilor a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege prin care 15 ianuarie, ziua de naştere a lui Mihai Eminescu a devenit zi a Culturii Naţionale, act normativ ce a întrunit 175 de voturi favorabile, unul împotrivă şi două abţineri.

Proiectul a fost iniţiat de 50 de deputaţi şi  senatori PSD şi de liberalul Mircea Diaconu, care a semnat această iniţiativă. În expunerea de motive a iniţiatorilor se arată: ”Ziua Culturii Naţionale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar şi o zi de reflecţie asupra culturii române, în genere, şi a proiectelor culturale de interes naţional”.

Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie – Ziua Culturii Naţionale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în MO 831 din 13 decembrie 2010.

Şi alte ţări europene sărbătoresc Ziua Culturii. Astfel, în Spania, Ziua Culturii a fost aleasă în ziua morţii lui Miguel de Cervantes, iar în Portugalia, în ziua în care s-a născut Luis de Camoes. Şi autorităţile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naştere a lui Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naţionale.

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. A fost poet, prozator, dramaturg şi jurnalist, socotit de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Avea o bună educaţie filosofică, opera sa poetică fiind influenţată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică, de la Heraclit la Platon, de marile sisteme de gândire ale romantismului, de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant şi de teoriile lui Hegel.

În cartea dedicată vieţii lui Mihai Eminescu, George Călinescu a scris: ”Astfel se stinse în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet pe care l-a ivit şi-l va ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să-şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale”.

”A vorbi de poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă…Nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere tăcerea. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harpă şi să legene, din depărtare, delicata lui singurateca slavă” (Tudor Arghezi).

Mihai Eminescu a publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar la 19 ani a plecat să studieze la Viena. Manuscrisele poetului Mihai Eminescu, 46 de volume, aproximativ 14.000 de file, au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în ședința din 25 ianuarie 1902.[11] Eminescu a fost internat în 3 februarie 1889 la spitalul Mărcuța din București și apoi a fost transportat la sanatoriul Caritas. În data de 15 iunie 1889, în jurul orei 4 dimineața, poetul a murit în sanatoriul doctorului Șuțu. În 17 iunie Eminescu a fost înmormântat la umbra unui tei din cimitirul Bellu din București. A fost ales post-mortem (28 octombrie 1948) membru al Academiei Române.

sursa: Agerpres/Wikipedia

sursa foto: corn.org, wikipedia.org

 

Actualitate

Acum 171 de ani se năştea ,,Luceafărul” poeziei româneşti

Published

on

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, şi a fost al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.

Se înscrie, în 1860, la Liceul german din Cernăuţi, iar în 1863 se retrage, pentru că nu suporta disciplina şcolară.

În 1864 este copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 este custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

A intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale (unchiul lui Ion Luca Caragiale), în anul 1867, apoi a fost secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale .

Pleacă la Viena, în toamna anului 1869, unde urmează ca ,,auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi), până în 1872.

Între 1872 şi 1874, a fost student „extraordinar” la Berlin. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

După moartea lui Eminescu, Caragiale scria că cea mai caracteristică trăsătură a acestuia era faptul că avea o fire schimbătoare:

„Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; aci de o abstinenţă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”.

Criticul Titu Maiorescu , cel care l-a sprijinit moral şi material pe parcursul întregii vieţi, îl descria pe Mihai Eminescu astfel:

„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa covârşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în perioadele bolnave declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui şi fără nicio silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi le avea pururea la îndemână. În aceeaşi proporţie tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenţie socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obştească şi chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Profesorii din Constanţa vor să se vaccineze

Published

on

Din datele transmise de către directorii instituțiilor școlare, procentul de personal care și-a exprimat acordul pentru vaccinare este următorul:

⁃ personal didactic: 3429- 48,66%;

⁃ personal didactic auxiliar: 413- 50,92%;

⁃ personal nedidactic: 724- 45,08%.

Continue Reading

Actualitate

Intrare liberă de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Published

on

Mâine, 15 ianuarie, în intervalul orar 9:00-17:00, Muzeul de Artă Populară Constanța poate fi vizitat gratuit.

Pentru a sărbătorii Ziua Culturii Naţionale, marcată de naşterea poetului ,,nepereche”, Mihai Eminescu, a fost organizată expoziția temporară „Satul copilăriei”..

Imaginea satului tradițional a fost reconstituită cu obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța: elemente componente ale interiorului țărănesc (scoarțe, ștergare, vase de ceramică, aramă și lemn de uz gospodăresc și pastoral), instrumente muzicale (fluiere), obiecte de industrie casnică textilă (roți și furci de tors, fuse, piese ale războiului de țesut: suveici, scripeți, spate), jucării din ceramică (fluierici, pușculițe).

Expoziția are ca punct de plecare câteva versuri din creația eminesciană („O, rămâi!”, „Sara pe deal”, „Revedere”) în care este evocată imaginea satului natal, Ipotești, precum și câteva fragmente reprezentative din „Amintiri din copilărie”, în care Ion Creangă, bunul său prieten, a scris despre locul ivirii sale pe lume, Humulești.

Fotografiile alb-negru cu valoare de document, precum și fragmentele din creația celor doi mari clasici ai literaturii române, alături de inventarul etnografic ales, redau „Satul copilăriei” de altădată.

 

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta