CNAS a publicat pe site-ul instituţiei, în secţiunea “Transparenţă decizională”, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.

Proiectul conţine o serie de propuneri care au ca principal scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenţie, precum şi la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul şi monitorizarea afecţiunilor. De asemenea, proiectul urmăreşte să susţină inversarea piramidei serviciilor de asistenţă medicală, prin creşterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară şi în ambulatoriul de specialitate şi reducerea internărilor nejustificate care ar putea fi tratate în condiţii de siguranţă şi în ambulatoriu sau de către medicii de familie.

În acest sens, proiectul prevede introducerea unor noi servicii acordate în asistenţa medicală primară şi în ambulatoriul de specialitate. Printre acestea se numără consultaţiile acordate la distanţă pentru pacienţii cu afecţiuni cronice. De asemenea, în ambulatoriul de specialitate pot fi acordate la distanţă terapii psihiatrice, precum şi servicii conexe actului medical furnizate de psiholog şi logoped.

Una dintre propunerile din proiect oferă posibilitatea pacienţilor să ridice medicamentele prescrise de la orice farmacie, indiferent dacă aceasta se află sau nu în relaţie contractuală cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care este şi medicul prescriptor, cu excepţia medicamentelor care fac obiectul contractelor cost-volum-rezultat, care se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia de află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află şi medicul care a emis prescripţia medicală.

Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicii din spital pot prescrie pacienţilor, la externare, medicamente pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile, aşa cum era reglementat pentru medicii de familie şi medicii de specialitate din specialităţile clinice aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu excepţia medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, pentru care perioada de prescriere se menţine până la 30/31 de zile.

Atât în pachetul minimal de servicii medicale, cât şi în pachetul de bază, se propune introducerea consultaţiilor la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naştere, în plus faţă de consultaţia la domiciliu la externarea din maternitate.

Proiectul mai propune ca medicii nou-veniţi într-o localitate din mediul rural deficitară în asigurarea asistenţei medicale să rămână în contract cu casa de asigurări de sănătate, chiar dacă după primele 6 luni de funcţionare a cabinetului medical nu s-a reuşit înscrierea numărului minim de persoane asigurate pe lista proprie.

Dacă în prezent îngrijirile paliative în ambulatoriu pot fi acordate de medicii specialişti care lucrează exclusiv în această activitate, proiectul propune ca acest tip de îngrijiri să poată fi acordate şi de către medicii specialişti care au obţinut competenţa/atestat în studii complementare pentru îngrijiri paliative şi care pot acorda în paralel şi serviciile medicale aferente specialităţii lor, conform unui program de lucru asumat prin contractul încheiat cu casa de asigurări de sănătate.

Pentru asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale paraclinice, proiectul prevede ca furnizorii care acordă servicii medicale pentru specialitatea medicină fizică şi de reabilitare să poată acorda şi servicii medicale paraclinice – ecografii, care vor fi suportate din fondul alocat serviciilor medicale paraclinice, în baza unui act adiţional încheiat la contractul cu casa de asigurări de sănătate.

Pentru spitalele de specialitate care tratează cazuri acute este prevăzută obligativitatea asigurării continuităţii activităţii medicale prin cel puţin o linie de gardă la sediul unităţii sanitare cu paturi.

“Cu toţii ne dorim un sistem de sănătate performant şi avem nevoie de un Contract-cadru care să asigure serviciile necesare la timp, în mod echitabil şi eficient. Se regăsesc în acest proiect şi o parte din măsurile implementate în perioada pandemiei, care s-au dovedit a fi benefice pentru sistem şi care ne dorim să aibă un caracter permanent. De asemenea, pe fiecare domeniu de asistenţă medicală am gândit o serie de măsuri care să asigure un acces mai facil la serviciile necesare pacienţilor. Însă, pentru menţinerea stării de sănătate a populaţiei şi prevenirea îmbolnăvirilor avem nevoie de o prevenţie mai bună, prin care putem îmbunătăţi substanţial şi raportul cost-eficienţă din sistem. În acest sens, normele la Contractul-cadru vor completa şi detalia toate acele măsuri care vor contribui la un o prevenţie mai bună”, declară ADRIAN GHEORGHE, preşedintele CNAS.

CNAS va publica în scurt timp calendarul consultărilor cu partenerii de dialog social, astfel încât forma finală a proiectului de Contract-cadru să fie definitivată în timp util, iar proiectul de act normativ să fie supus aprobării Guvernului până la data de 1 iunie 2021, urmând a fi implementat începând cu data de 1 iulie 2021.

sursa foto: formaremedicala.ro

Radiațiile UV sunt cancerigene (pot produce cancer de piele) și pot produce cataractă, conjuctivite sau alte reacții la nivelul ochilor, motiv pentru care este contraindicat să fie folosite în încăperi în care sunt persoane și este contraindicat să fie folosite pentru dezinfecția mâinilor. De asemenea, ozonul produs de lămpile UV este dăunător pentru căile respiratorii, fiind un puternic iritant, și poate produce crize de astm la persoanele astmatice.

Din aceste motive, nu se recomandă folosirea lor de utilizatori casnici, ci doar de personal calificat și instruit în acest sens, aşa cum se precizează într-un comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică:

,,Întrucât accidentele survenite în urma utilizării lămpilor UV în unitățile de învățământ, sunt tot mai dese, precizăm că specialiștii INSP nu susțin această metodă de dezinfecție, opinie transmisă de altfel, tuturor instituțiilor ce au solicitat un punct de vedere în această direcție. Utilizarea dezinfecției cu UV este specifică unităților sanitare, fiind o metodă fizică de dezinfecție a aerului și suprafetelor din încăperi.

Punerea în funcțiune a acestor lămpi trebuie executată numai de persoane calificate și instruite în acest sens.

Totodată, atragem atenția că măsurile de curățenie și cele de aplicare a produselor de curățenie și a dezinfectanților, prevăzuțe atât în recomandările naționale cât și în cele ale Organizației Mondiale a Sănătății, asociate cu o aerisire fără abatere de la frecvența și perioada corectă de timp, asigură un mediu propice desfășurării activităților educative. Igiena mâinilor, igiena respirației, evitarea aglomerației, aerisirea frecventă a spațiilor sunt metodele dovedite ca fiind eficiente în prevenirea transmiterii COVID – 19.”.

Lămpile UV sunt, în esență, becuri speciale pline cu vapori de mercur care, odată expuși unui curent electric, produc radiație ultravioletă care distruge germenii direct, prin distrugerea ADN-ului și a ARN-ului acestora, și indirect, prin producerea de ozon.

O nouă tranșă de vaccin AstraZeneca, care constă în 208.000  de doze, va sosi în țară pe cale terestră. Dozele vor fi depozitate la Centrul Național de Stocare, urmând ca în perioada următoare să fie distribuite în centrele regionale de depozitare din întreaga țară.

Centrul Național de Stocare a vaccinurilor împotriva COVID-19 din cadrul Institutului  “Cantacuzino” este complet autorizat și avizat de către Autoritatea Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România – autoritatea națională cu competență în domeniul medicamentului de uz uman.

Ca urmare a primirii autorizației, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară “Cantacuzino” poate desfășura, în calitate de distribuitor angro, operațiuni de deținere, custodie și livrare pentru medicamente.

Până în prezent, au fost recepționate 486.000 de doze AstraZeneca, iar din data de 15 februarie, au fost vaccinate 158.013 de persoane.

În țara noastră, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creșterii acestui interval, în funcție de apariția noilor date științifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni.

În România, alocarea dozelor de vaccin se realizează conform calendarului de livrare pus la dispoziție de firma producătoare, sens în care, periodic, țara noastră primește tranșele de vaccin necesare imunizării populației.

Pe măsură ce noile tranșe ajung în România, aplicația de programare se actualizează și permite continuarea procesului de programare pentru categoriile populaționale aflate în etapa curentă.

CNAS a publicat pe site-ul instituției, în secțiunea „Transparență decizională”, proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021-2022.

Proiectul conține o serie de propuneri care au ca principal scop asigurarea unui acces mai bun la serviciile medicale de prevenție, precum și la serviciile medicale necesare pentru diagnosticarea, tratamentul și monitorizarea afecțiunilor.

De asemenea, se urmărește inversarea piramidei serviciilor de asistență medicală, prin creșterea ponderii serviciilor acordate în medicina primară și în ambulatoriul de specialitate și reducerea internărilor nejustificate.

În acest sens, proiectul prevede:

• consultații acordate la distanță pentru pacienții cu afecțiuni cronice;
• terapii psihiatrice la distanţă, precum și servicii conexe actului medical, furnizate de psiholog și logoped, din ambulatoriul de specialitate.

Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate și cu schemă terapeutică, medicii din spital pot prescrie pacienților, la externare, medicamente pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile, așa cum era reglementat pentru medicii de familie și medicii de specialitate din specialitățile clinice aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, cu excepția medicamentelor ce fac obiectul contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat, pentru care perioada de prescriere se menține până la 30/31 de zile.

Atât în pachetul minimal de servicii medicale, cât și în pachetul de bază, se propune introducerea consultațiilor la domiciliu pentru urmărirea lăuzei la 4 săptămâni de la naștere, în plus față de consultația la domiciliu la externarea din maternitate.

„Se regăsesc în acest proiect și o parte din măsurile implementate în perioada pandemiei, care s-au dovedit a fi benefice pentru sistem și care ne dorim să aibă un caracter permanent. De asemenea, pe fiecare domeniu de asistență medicală am gândit o serie de măsuri care să asigure un acces mai facil la serviciile necesare pacienților. Însă, pentru menținerea stării de sănătate a populației și prevenirea îmbolnăvirilor avem nevoie de o prevenție mai bună, prin care putem îmbunătăți substanțial și raportul cost-eficiență din sistem. În acest sens, normele la Contractul-cadru vor completa și detalia toate acele măsuri care vor contribui la o prevenție mai bună.”, a declarat Adrian Gheorghe, președintele CNAS.

CNAS va publica în scurt timp calendarul consultărilor cu partenerii de dialog social, astfel încât forma finală a proiectului de Contract-cadru să fie definitivată în timp util, iar proiectul de act normativ să fie supus aprobării Guvernului până la data de 1 iunie 2021, urmând a fi implementat începând cu data de 1 iulie 2021