Lemnul…Cei care îi învaţă tainele, pot transforma o banală bucată în adevărată operă de artă. Secretele lui le-au învăţat şi nişte meşteri populari ce au poposit la Muzeul de Artă Populară din Constanţa pentru a-şi arăta măiestria. Constantin Lăpădatu vine din Băbeni, judeţul Vâlcea.
„Dragostea de lemn am prins-o de la părinţi. Toată ziua stând în curte cu ei, pe lângă ei, unde lucrau dânşii, am zis hai să încerc şi eu, de ce nu şi mi-a plăcut. Şi merg cu părinţii mei de la şase ani pe la târguri organizate la muzeele din România”, a declarat meşterul popular Constantin Lepădatu.
Uneltele cu care lucrează valorează mult pentru el, deoarece au fost ale bunicului său şi spune că trebuie să aibă grijă de ele cu sfinţenie.

Din Fălticeni, judeţul Suceava a ajuns la Constanţa şi meşterul popular Viorel Marin.
„Eu am ales lingura, pentru că m-a atras faptul că îmbină două elemente: cel material reprezentat de căuş prin care introucem hrana în noi şi partea spirituală care e coada lingurii. Zic partea spirituală pentru că pe coadă se pot pune o serie de simboluri cu înţelesuri foarte profunde”, a spus meşterul popular Viorel Marian.

Un alt meşter popular este Vasile Moldoveanu, care vine tocmai din Moreni, judeţul Dâmboviţa. Cu emoţie în glas spune că a învăţat meserie de la bunicul matern care a fost cel mai mare meşter de de prelucrare artistică a lemnului din zonă, comuna Edera.
„N-am avut voie să pun mâna pe sculele lui şi să intru în atelierul ăla, că avea frica să nu mă accidentez. Totul tăia brici. După10 ani, atunci mi s-a dat voie. Ăsta e un cuţit, asta e o daltă, asta e o rindea, aşa se face. Am asistat cum se rindeluieşte manual, cum se taie, cum se traforează. Cu toată atenţia şi răbdarea pe care ţi-o să un bunic, un om în vârstă, în primii ani în viaţă, cu aia rămâi marcat tot restul vieţii”, a spus meşterul popular Vasile Moldoveanu.

„Sub semnul Centenarului Marii Uniri, a românilor, se află şi acest eveniment dintr-o serie mai largă de manifestări dedicate promovării meşteşugurilor tradiţionale româneşti 00.27. PLUS TC 01.01 Prin prezenţa efectivă a meşterilor pe platoul din faţa muzeului pot vedea evoluţia acestui meşteşug în contemponeraitate, modul în care au fost preluate formele tradiţionale, tehnica, simbolurile prezente, încrestăturile din lemn”, a declarat muzeograful Muzeului de Artă Populară Constanţa, Ioana Tompe.

Acest eveniment se află sub semnul Centenarului Marii Uniri şi face parte dintr-o serie mai largă de manifestări dedicate promovării meşteşugurilor tradiţionale româneşti.