Connect with us

Cultura/Educatie

Tradiţiile vechi, duse mai departe

Published

on

Lemnul…Cei care îi învaţă tainele, pot transforma o banală bucată în adevărată operă de artă. Secretele lui le-au învăţat şi nişte meşteri populari ce au poposit la Muzeul de Artă Populară din Constanţa pentru a-şi arăta măiestria. Constantin Lăpădatu vine din Băbeni, judeţul Vâlcea.

„Dragostea de lemn am prins-o de la părinţi. Toată ziua stând în curte cu ei, pe lângă ei, unde lucrau dânşii, am zis hai să încerc şi eu, de ce nu şi mi-a plăcut. Şi merg cu părinţii mei de la şase ani pe la târguri organizate la muzeele din România”, a declarat meşterul popular Constantin Lepădatu.

Uneltele cu care lucrează valorează mult pentru el, deoarece au fost ale bunicului său şi spune că trebuie să aibă grijă de ele cu sfinţenie.

Din Fălticeni, judeţul Suceava a ajuns la Constanţa şi meşterul popular Viorel Marin.

„Eu am ales lingura, pentru că m-a atras faptul că îmbină două elemente: cel material reprezentat de căuş prin care introucem hrana în noi şi partea spirituală care e coada lingurii. Zic partea spirituală pentru că pe coadă se pot pune o serie de simboluri cu înţelesuri foarte profunde”, a spus meşterul popular Viorel Marian.

 

Un alt meşter popular este Vasile Moldoveanu, care vine tocmai din Moreni,  judeţul Dâmboviţa. Cu emoţie în glas spune că a învăţat meserie de la bunicul matern care a fost cel mai mare meşter de de prelucrare artistică a lemnului din zonă, comuna Edera.

„N-am avut voie să pun mâna pe sculele lui şi să intru în atelierul ăla, că avea frica să nu mă accidentez. Totul tăia brici. După10 ani, atunci mi s-a dat voie. Ăsta e un cuţit, asta e o daltă, asta e o rindea, aşa se face. Am asistat cum se rindeluieşte manual, cum se taie, cum se traforează. Cu toată atenţia şi răbdarea pe care ţi-o să un bunic, un om în vârstă, în primii ani în viaţă, cu aia rămâi marcat tot restul vieţii”, a spus meşterul popular Vasile Moldoveanu.

„Sub semnul Centenarului Marii Uniri, a românilor, se află şi acest eveniment dintr-o serie mai largă de manifestări dedicate promovării meşteşugurilor tradiţionale româneşti 00.27.  PLUS TC 01.01 Prin prezenţa efectivă a meşterilor pe platoul din faţa muzeului pot vedea evoluţia acestui meşteşug în contemponeraitate, modul în care au fost preluate formele tradiţionale, tehnica, simbolurile prezente, încrestăturile din lemn”, a declarat muzeograful Muzeului de Artă Populară Constanţa, Ioana Tompe.

Acest eveniment se află sub semnul Centenarului Marii Uniri şi face parte dintr-o serie mai largă de manifestări dedicate promovării meşteşugurilor tradiţionale româneşti.

 

Cultura/Educatie

Martie începe cu Baba Dochia! Cine este Baba Dochia

Published

on

Luna martie, numită în popor Mărțișor, începe cu Baba Dochia, unul dintre personajele de seamă ale panteonului românesc, a cărei sărbătoare se suprapune peste praznicul creștin al Cuvioasei Mucenițe Evdochia.
Se spune că Dochia ar fi mama lui Dragobete, tânărul cu sânge clocotitor. Bătrână și ursuză, Dochia își supune nora la încercări foarte dificile, cărora tânăra fată le face față cu ajutor. Există o mulțime de legende care le au în prim-plan pe Dochia și pe nora sa.
Într-una din legende se zice că, la final de februarie, când afară era ger de crăpau lemnele și înghețau ouăle sub corb, baba își trimite nora după fragi. Tânăra pleacă plângând și ia cu ea cu o cofiță. Pe drum se întâlnește însă cu Dumnezeu, care îi umple cofița cu fragi după ce îi povestește la ce încercare a pus-o soacră-sa. Baba, când vede micile fructe, se hotărăște numaidecât să plece cu oile la păscut, fiind convinsă că a venit primăvara și au înverzit pășunile. Se hotărăște să urce cu turma la munte, însă pentru că afară e frig îmbracă nouă cojoace (în alte variante 12) și pornește la munte. Nesocotește sfaturile tuturor, inclusiv pe cele ale ciobanilor și îl sfidează chiar și pe Marte, patronul lunii Mărțișor, care mai apoi se va răzbuna cumplit.
În drum spre locul de pășunat, Dochia vede pe jos o monedă, o ridică, îi face o gaură și îi atașează firul alb-roșu pe care îl torcea.
În urcușul ei pe munte se pornește o ploaie neîntreruptă, iar baba este nevoită să-și lepede pe rând fiecare cojoc până rămâne în cămașă. Apoi, Marte trimite un ger năprasnic, iar Dochia îngheață pe loc împreună cu oile sale. Într-o altă variantă a aceleași legende, din cauza vremii calde de la primele zile ale lunii martie, bătrâna se dezbracă rând pe rând de cojoace până rămâne în cămașă, iar din cauza frigului îngheață.
Cert este că vreme capricioasă de la începutul lui martie, cu zile călduroase care alternează cu cele friguroase sau ploioase, este pusă pe seama temperamentului Babei Dochia.
Iată ce scria cercetătoarea Elena Niculiță-Voronca despre aceste zile, într-un volum apărut în anul 1903: „Dochia are 12 zile, numite «zilele babei», în care e timpul foarte schimbăcios; cînd e soare, cînd plouă, cînd e iar frumos, cînd ninge, cînd furtună; aceste zile, dacă nu le face de ziua ei, le face pe urmă. Unii zic că «zilele babe» sunt 24: 12 înainte și 12 pe urmă. În totul însă, sînt 40 de zile uricioase care se țin de Dochia, între care sînt: «ale sturzului», «a mierlei», «a cocostîrcilor» (cînd vin), «a mieilor» (cînd se nasc, că nu e vreme bună) etc.”

Continue Reading

Cultura/Educatie

Teatrul de Stat Constanța, pe lista nominalizărilor UNITER

Published

on

Pentru al patrulea an consecutiv, Teatrul de Stat Constanța este pe lista nominalizărilor UNITER. Doi actori ai instituției de cultură se numără printre nominalizații galei, este vorba despre Ramona Niculae pentru premiul „Cel mai bun debut”, iar Ștefan Mihai este nominalizat la premiul „Cel mai bun actor în rol secundar”, ambele din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia”. Ediția a 32-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 27 mai 2024, la Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București.

Pe baza propunerilor primite din partea teatrelor şi a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 26 februarie, Senatul a decis ca doi actori ai Teatrului de Stat Constanța să se numere între nominalizații la Gala Premiilor UNITER 2024. Ramona Niculae este nominalizată la premiul „Cel mai bun debut”, pentru rolul Crina, iar Ștefan Mihai este nominalizat la premiul „Cel mai bun actor în rol secundar”, pentru rolul Cristi, ambele roluri din spectacolul „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia” de Gabriel Sandu, regia Elena Morar și Gabriel Sandu.

Ediția a 32-a a Galei Premiilor UNITER va avea loc luni, 27 mai 2024, la Sala „Ion Caramitru” a Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Conform statutului Uniunii Teatrale din România, Senatul UNITER – Consiliul Director acordă în cadrul Galei Premiilor UNITER, Premiul de Excelenţă „Ion Caramitru”, Premiile pentru Întreaga Activitate şi Premiile Speciale. Pentru a XXXII-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Alina Epîngeac, Cristina Rusiecki și Octavian Szalad. Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2023.

Continue Reading

Cultura/Educatie

În căutare de mărțișoare unicat, la târgul de mărțișoare de la Muzeul de Artă Populară Constanța

Published

on

Mărţişoare croșetate, din ceramică, din hârtie, scoici sau coji de ou. Sunt noile tendinţe de la târgul organizat la Muzeul de Artă Populară din Constanța, dedicat micilor podoabe ce vestesc primăvara, ajuns la cea de-a XIX-cea ediție. Cei aproape 40 de meşteri populari nu se lasă mai prejos nici anul acesta şi şi-au arătat măiestria, căci doar așa se duce mai departe o tradiţie veche, precum cea a mărțișorului. Târgul este deschis până pe 1 martie.

Îndrăgostită de flori, de culori și de tot ce înseamnă frumos, Iuliana Pavel nu face doar mărțișoare croșetate, ci spune și povestea fiecărei flori, simbolistica și mesajul ei. Iar pasiunea pentru croșetat are rădăcini încă din copilărie.

”Încă de la primele ore de lucru manual am simțit această atracție de a croșeta și de a pune cumva amprenta mea dincolo de modelul clasic și ușor ușor am adaptat și dezvoltat aceast talent și am simțit cum fiecare floare mă cheamă, spre exemplu intuitiv imi plac culorile și am zis ok dincolo de clasicul mac roșu cum poate fi altfel și am descoperit macul de california, macul de himalaya, macul de cultură și am fost uimită de diversitatea florilor și de fiecare poveste pentru că fiecare floare este unică, precum femeia”, a declarat Iuliana Pavel,  creator mărțișoare

O altă atracție a Târgului de Mărțișoare deschis la Muzeul de Artă Populară Constanța sunt mărțișoarele din ceramică, iar întregul proces de creație este extrem de migălos, dar și plăcut în același timp, ne mărturisește Andreea, cea care dă viață argilei cu multă pricepere și talent.

”Întâi le modelez după le las să se usuce, apoi le bag în cuptor. La început așa arată și după ce stă 12 ore la cuptor a doua zi când le scot asa arata, primul proces biscuitarea se numește, eu folosesc forme de prăjituri. Și mi se pare drăgut că la fel ca prăjiturile și ceramica intră în cuptor se coace, apoi se glazurează după ardere exact așa arată”, a declarat Andreea Cioară, creator mărțișoare

Aparte sunt și mărțișoarele din coji de ou, dar și cele realizate prin tehnica spiralării hârtiei sau quilling.

”Cum este să lucrați cu coaja de ou? Frumos pentru că nu știi ce iese, surpriza este la final o dată ce ele s-au spart și s-au așezat încerc cumva să le induc o direcție necesară și potrivită gustului meu final”, a declarat Laura Macri, creator mărțișoare 

„Două tehnici diferite de lucru cu hârtia vorbim despre quilling așa se numește tehnica formatul A4 tăiat la 2 mm la 2 mm și jumătate, rulat modelat, lipit +  sau papaerstone, pietre din hârtie straturi de hârtie succesive, lipite, presate, tăiate, șlefuite și lăcuite ca să reziste la apă”, a declarat Cristian Mihăilă, creator mărțișoare 

Vedete la târg sunt și mărțișoarele din mărgele. Micuțele pietricele colorate sunt folosite pentru a crea piese din portul popular tradițional, flori sau alte podoabe ce vestesc primăvara.

”Anul acesta am lucrat și costume tradiționale în miniatură care respectă canoanele zonelor etnografice și ce m-a bucurat foarte mult sunt persoanele care au recunoscut zona, am mai lucrat floarea vieții, simbol prezent în toate religiile, flori de primăvară, ghiocei, narcise, o mulțime de lucruri mărgelite, pentru că așa mă relaxez eu și găsesc inspirație”, a declarat Epsen Memet, creator mărțișoare 

Deşi mai sunt câteva zile până vine primăvara oficial, clienţii s-au înghesuit în jurul standurilor în căutarea mărţişorului perfect. Târgul de mărțișoare a ajuns deja la ediția cu nămărul 19 și a devenit un reper pentru cei care apreciază tradiția și autenticitatea.

”Am ales doar mărțișoare originale, mărțișoare care păstrează o anumită linie, mărțișoare care nu pot fi cumpărate din magazinele cu marfă chinezească de exemplu, sunt mărțișoare lucrate de către expozanți iar târgul nostru a ajuns la cea de-a 19 ediție este incredibil nu stim cand a trecut timpul dar ne bucuram ca este deja o traditie, constăntenii il asteapta si toata lumea stie unde sa se indrepte”, a declarat Cerasela Dobrinescu, muzeograf Muzeul de Artă Populară Constanța 

Mărţişorul a fost atestat de etnologi încă din secolul XX drept un obicei de 1 martie. Încă de pe atunci se purta firul făcut din aţă roşie şi albă, iar tradiţia a fost păstrată până în zilele noastre. Se spune că cine poartă mărţişorul va fi ferit de rele şi va avea noroc şi bunăstare tot anul. Târgul de mărțișoare este deschis la Muzeul de Artă Populară, până pe 1 martie, între orele 09.00 -18.00.

Continue Reading

Actualitate

Universitatea Ovidius din Constanța acordă titlul de „Doctor Honoris Causa” regizorului Andrei Șerban

Published

on

Universitatea Ovidius din Constanța (UOC), la propunerea Facultății de Arte, decernează, luni, 26 februarie 2024, titlul de „Doctor Honoris Causa” regizorului de teatru și operă Andrei Șerban, cu o carieră remarcabilă în SUA și Europa.

Festivitatea va avea loc începând cu ora 11.00, în Sala Senatului din campusul universitar – Corp A (Aleea Universității, nr.1).

„Andrei Șerban a fost, este și va fi unul dintre cei mai reputați ambasadori culturali ai României, pe trei continente. Acordarea titlului de «Doctor Honoris Causa» al universității noastre va fi un moment de sărbătoare academică și de recunoaștere a meritelor excepționale și a impactului pozitiv pe care regizorul Andrei Șerban l-a avut asupra societății”, precizează prof. univ. dr. Daniela Vitcu, decanul Facultății de Arte.

Andrei Șerban este recunoscut pentru numeroasele sale spectacole montate atât pe plan național, cât și internațional. A pus în scenă spectacole de operă și teatru în 39 de țări, a lucrat alături de Peter Brook, a regizat spectacole în teatre prestigioase precum Shiki Company of Tokyo (Japonia), La Comedie Francaise (Franța), Lincoln Centre (SUA), Welsh National Opera (Marea Britanie), La MaMa (SUA), New York City, Seattle și Los Angeles Opera etc. De asemenea, Andrei Șerban a fost profesor la universități cu renume, printre care: Yale School of Drama, Harvard University, Theatre School of Tokyo, Conservatorul de Artă Dramatică din Paris, Pittsburgh Theatre Institute și multe altele.

A realizat opere scrise în care se regăsesc gândurile, ideile și experiențele sale și i-au fost acordate premii importante pentru cariera sa, dintre care amintim: Premiul Best Performance pentru spectacolul Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului Internațional Studențesc de la Zagreb (1965); Premiul UNITER pentru întreaga activitate (1995); Premiul Elliot Norton pentru Îndelungată Excelență în Teatru, unul dintre cele mai prestigioase premii de teatru din Statele Unite ale Americii (1999); Premiul de regie George Abbot pentru contribuția adusă la definirea teatrului american în secolul XX (1999); Premiile UNITER pentru cel mai bun spectacol și cel mai bun regizor pentru spectacolul Unchiul Vania (2008); Premiul de excelență Robert Brustein (SUA, Boston, 2009); Premiile UNITER pentru cel mai bun spectacol și pentru cea mai bună regie, pentru spectacolul Strigăte și șoapte (2011); Premiul Lux Mundi acordat în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural (2013); Premiul de excelență la Gala Comediei Românești – festCO (2016).

În decembrie 2008, a primit Ordinul Steaua României în Grad de Mare Cruce, la Paris, distincția fiindu-i înmânată de ambasadorul României de atunci, Teodor Baconschi, cu ocazia prezentării spectacolului Spovedanie la Tanacu în capitala Franței.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222