Connect with us

Traditii romanesti

Tocană moldovenească

Published

3 years ago

on

INGREDIENTE

  •  4 cartofi
  •  2 ardei
  •  1 ceapă
  •  1 varză mică
  •  4 roşii prunişoare
  •  4 linguri ulei floarea soarelui
  •  sare
  •  piper
  •  1 legatura mărar
  •  6 felii costiţă
  •  4 linguri smântână

MOD DE PREPARARE

1. Se spală şi se curăţă ceapa şi ardeii, se toacă şi se călesc în cratiţă cu uleiul de floarea soarelui şi cu puţină sare. Se înăbuşe cu apă călduţă şi, după ce s-au înmuiat, se adaugă cartofii tăiaţi felii.

2. Separat, se toacă varza mărunt şi se adaugă în cratiţă amestecându-se cu atenţie să nu se fărâmiţeze cartofii. Se lasă focul domol şi se acoperă cu un capac să fiarbă înăbuşit.

3. Între timp, se opăresc roşiile, se taie cubuleţe sau se dau pe răzătoarea mică şi se adaugă peste legume. Se taie costiţa bucăţi, se pune pe grătar să se rumenească şi apoi se toarnă în cratiţa cu celelalte legume.

4. Tocana se condimentează cu sare şi piper, după gust, se bagă pentru câteva minute în cuptor atât cât să capete o crustă şi se serveşte ornată cu smântână şi mărar verde, tocat mărunt.

Post Views: 885
Related Topics:

Actualitate

Zilele Oraşului Ovidiu, maraton cultural şi sportiv

Published

5 hours ago

on

July 7, 2022

By

În perioada 18 – 24 iulie, primăria orașului Ovidiu organizează o serie de evenimente cultural – artistice și sportive, cu ocazia Zilelor Orașului Ovidiu, după următorul program:

  • 18 – 21 iulie – Festival de film românesc ,,KANARA’’, ediția I (zilnic începând cu ora 19:00, 2 proiecții de filme românești, premiate la festivalurile internaționale, locație Parc Faleză Lac);
  • 18 – 21 iulie – Festival gastronomic al etniilor din Dobrogea, în parteneriat cu Asociația Patronală RESTO (zilnic, începând cu ora 18:00, degustări gratuite; omologăm rețete autentice în cel mai mare ceaun din România – 2 tone, seară dobrogeană, seară pescărească, seară turco-tătară, seară grecească și alte suprize, locație Parc Zonă Relaxare – plajă);
  • 20 iunie – 24 iulie – simpozionul ,,OVIDIENII’’ ediția a IV-a – tabără de sculptură în piatră pe temă Ovidiană, eveniment organizat în parteneriat cu Muzeul de Artă Constanța și Universitatea ,,Ovidius “;
  • 22 iulie – Festivalul Cântecului Popular ,,Elena Roizen’’, ediția a XIII-a (ora 19:00, Parc Faleză Lac – scenă plutitoare);
  • 23 iulie – Teatrul de Operă și Balet ,,Oleg Danovski’’ Constanța – Reverie Muzicală Estivală (piese celebre de operă, pop rock simfonic, musical-uri interpretate de 15 artiști consacrați, ora 19:00, Parc Faleză Lac – scenă plutitoare);
  • 22 iulie – concert Ansamblul Plăieșii & Nicolae Gribincea (ora 20:30, Parc Faleză Lac –scenă plutitoare);
  • 23 iulie – concert – Carla’s Dreams (ora 20:30, Parc Faleză Lac – scenă plutitoare);
  • 24 iulie – concert – Diana Matei & Taraful Cleante (ora 19:00, Parc Faleză Lac – scenă plutitoare);
  • 24 iulie – concert – Andra (ora 20:30, Parc Faleză Lac – scenă plutitoare);
  • 18 – 21 iulie – Jocurile copilăriei (zilnic, începând cu ora 18:00, Parc Zona de Relaxare – plajă, concursuri cu premii, pentru toți copiii care vor redescoperi jocurile tradiționale precum șotronul, sfoara, 9 pietre, rațele și vânătorii);
  • 18 – 21 iulie – reprezentații artistice ale secțiilor Centrului Cultural ,,Elena Roizen’’ ( zilnic, începând cu ora 18:00, Parc Faleză Lac – amfiteatrul mic);
  • 18 – 24 iulie – cupa Ovidiu la fotbal (se califică automat câștigătoarele de la Cupa sat Poiana și Cupa sat Culmea) ce se va desfășura zilnic pe stadionul sintetic din Ovidiu, începând cu ora 18:00;
  • 23 iulie – lupte tradiționale tătărești Kureș, organizate în parteneriat cu Uniunea Democrată a Tătarilor Turco – Musulmani din România (ora 18:00, stadion Ovidiu)
  • 23 iulie – cupa Ovidiu la caiac (ora 08:00, locație zonă Cherhana Ovidiu).

Participarea la evenimente este gratuită!

Post Views: 38
Continue Reading

Traditii romanesti

Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară – “Cămaşă cu ciupag”

Published

2 months ago

on

May 11, 2022

By

Cămaşa se încadrează în seria pieselor comune centrului Transilvaniei, fiindu-i caracteristic „ciupagul”- câmp ornamental trapezoidal dispus sub bentiţa din jurul gâtului, având o broderie specifică, realizată pe creţuri, constând în motive rombiforme concentrice.
Sub aspectul croiului, cămaşa se înscrie în categoria celor cu foile încreţite în jurul gâtului, prinse sub o bentiţă îngustă şi asamblate prin cheiţe, croşetate alternativ cu bumbac negru şi vişiniu. Pe mâneci, la nivelul cotului, cămaşa prezintă un registru decorativ, cunoscut în zonă sub denumirea „pui pe cot”. Pe acest registru apar motive florale şi geometrice, brodate la fir şi peste fire, asociate cu mici câmpuri ajurate. Mânecile ample se termină cu volane („fodori”), marcate prin boderii pe creţuri realizate cu bumbac vişiniu. La baza acestora a fost adăugat un un şir cu motive florale şi geometrice, brodate la fir şi peste fire, ce se continuă cu un feston.
Piesa a fost achiziţionată în anul 1988 de la cercetătoarea Elena Secoşan şi provine din zona Bistriţa- Năsăud, fiind lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Datorită valorii sale excepţionale, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, a fost propusă pentru a fi clasată în categoria juridică TEZAUR.

Post Views: 114
Continue Reading

Actualitate

Meșteșugul încondeierii ouălor

Published

3 months ago

on

April 20, 2022

By

Încondeierea ouălor de Paști este un vechi meșteșug, fiind rezervat mai ales femeilor, care în Joia Mare din Săptămâna Patimilor obișnuiesc să vopsească ouă, sau să le înfrumusețeze după priceperea artistică a fiecăreia.

Ouăle astfel decorate se numesc închistrite – în Moldova, Bucovina de Nord, Banat și încondeiate sau scrise – în Valahia și Ardeal, dar se făceau în zona Vrancei și ouă în relief cu ceară de albine colorată aplicată pe coaja oului.

Pentru decorarea ouălor de Paști, se foloseau borcane de lut pentru prepararea culorilor și chișița sau condeiul – un bețișor cu un tub din alamă prin care picură ceara de albine fierbinte, pentru trasarea motivelor.

În vechime, toate culorile se preparau de gospodine numai din buruieni, din flori și frunze, din fructe de copaci, din lemn de diferite esențe, apoi s-au folosit prafuri și aniline cumpărate de la prăvălii.

Rețetele vopsitului ouălor cu plante sunt numeroase. Galbenul și nuanțele de maro se obțineau din alior, din frunze de dud sau arin, din răchită, sunătoare și coji de ceapă. Culoarea albastră se scotea din flori de viorele. Pentru verde se întrebuințau drobița, frunzele de nuc, coaja de arin și măr dulce. Pentru culoarea neagră se utilizau coaja verde a nucilor, rădăcina de ștevie, fructe coapte de boz. Culorile se fixau cu piatră acră sau alaun.

Desenarea ouălor cu condeiul presupune îndemânare și pricepere. Se începe cu împărțirea câmpurilor ornamentale cu linii trasate cu ceară, apoi oul este introdus pe rând în culori, de la cea mai deschisă culoare la cea mai închisă, pe măsura îmbogățirii desenului pe fiecare spațiu. La sfârșit ceara se șterge cu o cârpă încălzită, rămânând o compoziție policromă de o rară frumusețe.

Motivele reprezentate pe ouă sunt inspirate din natură, din viața rurală și cea spirituală: crucea, pristolnicul, steaua, calea rătăcită, frunza de stejar, crenguța bradului, spicul de grâu, albina, coarnele berbecului, uneltele de muncă, cusăturile de pe cămăși.

În patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța se află o colecție de ouă încondeiate achiziționate din sate specializate în acest meșteșug din Bucovina precum: Paltinu, Vicovu, Sucevița, Vatra Moldoviței, Brodina și Lupcina, din Bran și Câmpulung Muscel – Muntenia, din Maramureș, dar și din Dobrogea unde ouăle se scriau cu ceară în bicromia alb-roșu, meșteșugul fiind învățat local de la femeile pricepute venite în Dobrogea din nordul Moldovei.

Sursa: Muzeul de Artă Populară Constanţa

Post Views: 194
Continue Reading

Actualitate

15 comune din Tulcea, promovate prin PNRR, ca obiective gastronomice tradiționale

Published

3 months ago

on

April 11, 2022

By

Comunele Luncavița, Cerna, Peceneaga, Frecăței, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jijila, Niculițel, Jurilovca, Sarichioi, Mahmudia, Murighiol, Crișan, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche vor fi incluse pe lista obiectivelor gastronomice tradiționale românești și vor fi promovate cu bani europeni prin PNRR, anunță Consiliul Județean Tulcea:

Un număr de 15comune din județul Tulcea au fost incluse pe lista obiectivelor gastronomice ce vor fi promovate cu bani europenei, prin ProgramulNaționaldeRedresareșiReziliență.

Bucătăria Deltaică și Bucătăria Hercinică constituie propunerile de obiective întocmite și depuse de Consiliul Județean Tulcea în vederea finanțării prin PNRR. Acestea au fost selectate pentru a fi cuprinse în Traseul Gastronomiei Tradiționale Românești, una dintre cele 12 rute culturale care vor fi finanțate în cadrul acestui program. Obiectivele au fost aprobate recent prin ordin comun al miniștrilor Investițiilor și Proiectelor Europene, Antreprenoriatului și Turismului, Culturii, respectiv Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fiind incluse în jalonul 331 al componentei 11 – Turism și Cultură din cadrul PNRR.

Obiectivul Bucătăria Hercinică vizează comunele Luncavița, Cerna, Frecăței, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jijila și Niculițel, iar BucătăriaDeltaică cuprinde comunele Jurilovca, Sarichioi, Mahmudia, Murighiol, Crișan și Sfântu Gheorghe.

Alături de acestea, în cadrul componentei Refacerea Peisajului Cultural din Delta Dunării, prin PNRR va fi finanțată și restaurarea a câte șase gospodării tradiționale din comunele/localitățile Jurilovca, Mahmudia, Murighiol, Caraorman, Chilia Veche și Periprava.

De asemenea, în cadrul Rutei Satelor cu Arhitectură Tradițională va fi finanțată restaurarea a câte opt gospodării tradiționale din comunele Cerna și Peceneaga.

Sursă Info: Consiliul Județean Tulcea, Foto: VisitJurilovca

Post Views: 91
Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222