Navele maritime și fluviale, precum și alte structuri specializate ale Forțelor Navale Române sunt planificate, 24 de ore din 24, în servicii de luptă permanente, pentru a asigura securitatea țării noastre la granița maritimă și fluvială.

Echipajele care execută serviciul de luptă “Garda cu nave” au fost dislocate, pe mare și pe fluviul Dunărea, în perioada 20-21 ianuarie, în raioane din aria de responsabilitate, pentru a desfășura activități de monitorizare a traficului naval, conform procedurilor standard de operare.

Dragorul maritim “Locotenent Lupu Dinescu” a ieșit din portul Constanța și a executat misiuni de supraveghere a traficului maritim în raioanele din sudul litoralului românesc al Mării Negre, iar vedeta fluvială „Locotenent Aurel Cornățeanu” a plecat din portul militar Brăila și a navigat în amonte, pe fluviul Dunărea, până la km 240, pentru a desfășura acțiuni de consolidare a capacității operaționale a structurilor flotilei fluviale.

Sursa foto: Forțele Navale Române

Nu mai puțin de 12.086 persoane au participat, anul trecut, la programele de formare profesională organizate în centrele proprii şi regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

Din totalul participanţilor, 7.281 au fost şomeri, 3.088 au fost persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie, 1.675 persoane nu au beneficiat de gratuitate, iar 22 de persoane au fost beneficiare de servicii gratuite din altă categorie decât şomerii.

Anul trecut, în cadrul ANOFM s-au organizat 487 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 270 de programe de calificare/recalificare şi 217 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare.

Din cei 7.281 de şomeri care au participat la cursurile de formare, 4.597 persoane, adică 63,14%, aveau studii profesionale, liceale sau postliceale, 1.477 de şomeri (20,28%) aveau studii primare şi gimnaziale, iar 1.207 persoane (16,58%) aveau studii superioare.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, 1.475 de şomeri (20,26%) aveau sub 25 de ani, 1.393 de persoane (19,13%) între 25 şi 35 de ani, 1.887 de şomeri (25,92%) aveau între 35 şi 45 de ani, iar 2.526 de şomeri (34,69%) – peste 45 de ani.

sursa foto: ceccarbusiness.ro

Cristina Chiriac, președinte CONAF: “Femeile trebuie promovate și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, pentru poziții de top management și ca membri în consiliile de administrație.”

44% dintre companii au trei sau mai multe femei la cel mai înalt nivel, spre deosebire de acum 4 ani, conform analizelor de piață făcute de Mc Kinsey & Company, la nivel global. Cercetările arată că discrepanțele încep de la straturile incipiente de management, argumentând că pentru fiecare 100 de bărbați angajați și promovați, doar 72 de femei primesc același tratament, astfel încât o mare parte dintre ele rămân blocate la niveluri pentru începători. Astfel, rezultatul disproporționat din vârful piramidei nu pare atât de surprinzător. Mai mult, studiile arată că deși femeile care ocupă funcții de conducere sunt absolvente ale unor școli mai prestigioase decât bărbații care au aceleași roluri, sunt mai puțin susceptibile de a deveni lideri în companii, au contracte mai scurte ca CEO și sunt plătite mai puțin pentru aceleași funcții.

“Astăzi, productivitatea este cuvântul cheie pentru majoritatea organizațiilor, iar diverse echipe de management pot fi secretul succesului. În grupuri mixte, la orice nivel, se dezvoltă abordări mai inovatoare, iar procesul de luare a deciziilor este mai complex și mai eficient. Companiile pot beneficia de gândirea critică și creativitatea care derivă din schimbul de idei între bărbați și femei în consiliile de administrație. Prezența unui număr constant de femei în conducere contribuie, de asemenea, la crearea unui mediu de lucru atractiv, care ajută la recrutarea celor mai bune resurse umane. Viitorii angajați sunt din ce în ce mai interesați de problemele diversității la locul de muncă, iar cei mai talentați urmăresc mai mult decât recompense financiare.”, declară CRISTINA CHIRIAC, președintele CONAF 

Cristina Chiriac de părere că ar trebui promovate cât mai mult femei și în cadrul companiilor de stat, după modelul din privat, atât ca poziții de top management cât și ca membri în consiliile de administrație.

“Trebuie echilibrate forțele pe scena profesională astfel încât să se înțeleagă că diversitatea duce la eficiență, creativitate și dezvoltare continuă. Îmi doresc ca atât la nivel politic, cât și administrativ, să se pună accent pe implicarea femeilor în actul de conducere. Confederația noastră este singura de acest gen din România, ne implicăm activ în viața economică, sprijinind activitatea doamnelor în sfera de business și oferind exemple de modele de succes pentru sectorul public.”, completează CRISTINA CHIRIAC, președintele CONAF

Raportul Global Gender Gap 2018, documentul de referință al Forumului Economic Mondial care măsoară disparitățile dintre bărbați și femei în fiecare an, susține că există încă o diferență de gen de 32%. Procentul poate să nu pară impresionant, dar timpul estimat pentru a reduce decalajul economic este – 202 de ani!

Din punct de vedere politic, lucrurile nu arată mai bine, având în vedere că din cele 149 de state evaluate, doar 17 au lideri de sex feminin, doar 18% sunt miniștri și 25% parlamentari.

În Europa, cifrele indică un model similar cu cel global, în care, deși 60% dintre absolvenți sunt femei, ei reprezintă doar 33% din oamenii de știință și ingineri europeni. Mai multe femei decât bărbați lucrează cu jumătate de normă (75% din lucrători) și sunt angajați în zone cu valoare mai mică. În plus, femeile câștigă cu 16% mai puțin pentru fiecare oră lucrată și doar 6,9% ajung la funcția de CEO.

Un semn bun este că, în România, există o pondere de 41% a femeilor în funcții de conducere, un procent mai mare decât media Uniunii Europene, care este doar de 36%. Cu toate acestea, femeile reprezintă doar 11% din membrii consiliului.

Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business și asta, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 5 asociații și 13 sucursale.

sursa foto: CONAF