Ziua Internațională a Pământului a fost marcată la fel ca în fiecare an în comuna constănțeană Cumpăna. Cu acest prilej, aproape 40 de voluntari au luat parte la o amplă acțiune de ecologizare, desfășurată în cel mai nou parc din localitate.

În frunte cu primarul comunei Cumpăna, numeroși localnici s-au alăturat demersului și au plantat pe parcursul Zilei Internaționale a Pământului aproximativ 70 de arbori, din diferite specii, cum ar fi: castani, tei, arțari, salcie și nuci.

“An de an, la Cumpăna, a devenit o tradiție ca noi, pe 22 aprilie, să ne unim și să plantăm copaci, să plantăm flori, care să dăinuie în comuna noastră și să prindă rădăcini în pământul comunei Cumpăna, care să înfrumusețeze și să țină curat pământul.”, declară MARIANA GÂJU, primarul comunei Cumpăna

Alături de reprezentanții autorităților locale și de voluntari s-a aflat și deputatul Lucian Lungoci.

“Marcăm această zi prin acțiuni de ecologizare, acțiuni de mediu în tot județul Constanța. Acum, am răspuns invitației primăriei comunei Cumpăna, unde alături de doamna primar și de oamenii din comună, în acest parc am plantat aproximativ 70 de arbori din diferite specii.”, declară LUCIAN LUNGOCI, deputat

Parcul în care au fost plantați cei 70 de puieți este cea mai nouă zonă de recreere din comuna Cumpăna și unul dintre cele mai frumoase parcuri din localitate.

sursa foto: Primăria Cumpăna

Container din Norvegia, încărcat cu deşeuri, depistat în Portul Constanţa. Totul, în urma unui control efectuat poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă în cooperare cu lucrători din cadrul Gărzii de Mediu Constanţa, ai Biroului Vamal de Frontieră Constanţa Sud şi ai Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa.

Acțiunea a avut loc la mijlocul săptămânii, iar în urma controlului, autoritățile au descoperit un container sosit în Portul Constanţa din Norvegia, încărcat, conform documentelor, cu părţi şi accesorii auto cu un grad de uzură de 15%. Bunurile erau în greutate de aproximativ 11.000 kilograme şi erau destinate unei firme de pe raza judeţului Suceava, care efectua activităţi de import în România.

În urma verificărilor s-a stabilit că mărfurile erau declarate în fals la autoritatea vamală, fiind, în fapt, deşeuri neconforme cu documentele prezentate autorităţii vamale. În cauză a fost luată măsura nepermiterii importului pe teritoriul României de către comisarii Gărzii de Mediu Constanţa, cât şi returnarea containerului încărcat cu deşeuri către ţara de origine.

În cauză poliţiştii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de folosirea de acte nereale şi import ilegal de deşeuri.

sursa foto: Poliția de Frontieră

Mica Veneție a Orientului, orașul refugiu pentru pirații care jefuiau corăbiile,  venite din Occident, orașul cu primul telegraf din România și cel care în care s-a constituit Comisia Europeană a Dunării. Într-un cuvânt  Sulina. În orașul  dintre Dunăre și Mare, conviețuiau în secolul 19, 27 de naționalități și erau deschise nouă consulate.

Sulina a fost, la sfârşitul secolului XIX, sediul Comisiei Europene a Dunării de jos. S-a transformat rapid, într-un oraş cosmopolit, cu clădiri cochete. Acum, singurul oraş al Deltei a ajuns o umbră tristă a ceea ce a fost cândva. Peste tot vezi ruinele unei economii cândva prospere. Din păcate, mai nimic din ce vedem astăzi nu mai amintește de farmecul orașului de altădată.

Gândit de inginerul Charles Hartley, după ce orașul a fost incendiat de englezi, Cimitirul Comisiunii Europene din Sulina este monument de patrimoniu. Nu este un loc sinistru, ci o frântură de istorie, care spune prin monumentele sale poveşti pe cât de interesante, pe atât de tulburătoare. De la mormintele piraţilor greci, la cele ale negustorilor evrei sau la locurile în care îşi dorm somnul de veci creștinii, cimitirul din Sulina ascunde, în spatele fiecărei cruci, o poveste. Cimitirul adăposteşte și singurul mormânt din Europa pe care se găseşte celebrul semn al piraţilor: craniul cu două oase încrucişate.

Statutul de stațiune ar readuce la viață orașul Sulina, spun reprezentanții Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării.

Un  prim pas pentru realizarea acestui obiectiv este înfiinţarea unei asociaţii a operatorilor turistici pentru a facilita dialogul cu autoritățile locale.