Connect with us

Cultura/Educatie

Seară magică la Ovidiu. Spectacolul „Lacul Lebedelor” urmărit de peste 2000 de persoane

Published

on

Seară magică pe lacul Siutgiol . La Ovidiu s-a jucat în premieră națională spectacolul de Gală “Lacul Lebedelor” .  Sala a fost înlocuită cu un ponton special amenjat chiar pe lac  și peste 2000 de oameni au urmărit piesa cu sufletul la gură, sub cerul liber.

Un veritabil regal cultural a avut loc în oraşul Ovidiu. Vestitul spectacol „Lacul Lebedelor” a fost jucat pentru prima dată în aer liber, pe scena debarcaderului de pe lacul Siutghiol, în zona Parcului Faleză Lac Ovidiu. Evenimentul a avut un caracter unic, deoarece a fost o  premieră pentru România.

Spectacolul ”Lacul Lebedelor” reprezintă o capodoperă a baletului coregrafic clasic, libretul acestuia fiind foarte cunoscut în întreaga lume. Baletul a fost pus în scenă pentru prima dată, în anul 1877 în Moscova, la renumitul Teatru Balşoi. Muzica aparținând marelui compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski, iar libretul fiind semnat de V. Beghicev și V. Geltzer. Primul coregraf al spectacolului, Julius Reisinger a avut ca sursă de inspirație o veche legendă rusă.

Cadrul natural descris în vechea legendă, în care un stol de lebede apare pe malul apei a fost creat pentru prima dată în județul Constanța, chiar pe lac. Scena amplasată pe apă a fost  transformată într-un tărâm de basm, iar lebedele, care simbolizează iubirea eternă, și-au  recăpătat înfăţişarea umană și au dansat pentru a  vrăji publicul. Coregrafia actualului spectacol „Lacul Lebedelor” i-a aparținut lui Mihai Babuşka, după L. Ivanov și M. Petipa, iar  scenografia a fost semnată de Adriana Urmuzescu.

Balerini japonezi, englezi, francezi, spanioli, italieni și români joacă în spectacolul “Lacul lebedelor” , iar personajele principale pe care constănțenii le-au putut vedea au fost Odette, rol interpretat de prim-balerina japoneză Mayu Takahashi, prinţul Siegfried  jucat de prim-balerinul australian Douglas Stewart. În rolul lui Rothbart a fost balerinul englez Ryan Brow, iar Regina-Mamă a fost interpretată de Cecilia Ursul.

Prietenii prinţului, cunoscutele lebede mici și lebedele mari, dansul spaniol şi mazurka au aparținut balerinilor români Andrada Ion, Cătălina Iliescu, Oana Dincă, Petronela Iordache și Mihai Pâslaru, cât și de balerini japonezi, italieni, francezi și spanioli.

Emoția pe care au transmis-o balerinii în timpul spectacolului au fost una specială deoarece ce poate fi mai frumos decât un ambient de acest fel, pe malul lacului Siutghiol, sub privirile publicului numeros, dăruid din experiența și talentul lor de artiști și aducând bucurie spectatorilor de toate vârstele.

Spectacolul „Lacul Lebedelor” face parte dintr-o serie mai amplă de evenimente ce vor avea loc la Ovidiu, după ce autorităţile locale au semnat un contract de colaborare cu artiştii Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski” din Constanţa.

Cultura/Educatie

Nou festival de film la malul mării

Published

on

Festivalul de film este organizat de TIFF, iar anul acesta ajunge şi în Constanţa. Sunscreen Film & Arts Festival va avea proiecţii în aer liber, dar şi în cinema, cine-concerte, precum şi un program dedicat copiilor şi petreceri între 8 şi 11 septembrie.

Programul primei ediţii a festivalului cuprinde proiecţii a zeci de filme de succes, dar şi întâlniri cu oameni din lumea filmului. De asemenea, prima ediţie include o selecţie de peste 30 de filme, cine-concerte cu artişti renumiţi, proiecţii şi ateliere pentru copii şi părinţi, experienţe cine-culinare şi cinema în realitate virtuală. Toate acestea în cinci locaţii din Constanţa: Piaţa Ovidiu, Plaja Reyna, Teatrul de Vară Soveja, Sala Jean Constantin şi Sala Studio a Teatrului de Stat.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța participă la scanarea 3D a siturilor istorice

Published

on

În perioada 15-17 iunie 2022, s-a desfășurat, la Cetatea Tropaeum Traiani din Adamclisi (jud. Constanța), expediția științifică de trei zile, parte a activităților din cadrul proiectului BSB 867 Black Sea Archaeology, History and Culture Portal / ARHICUP, în care Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța este al doilea beneficiar.

La activitate au participat experți ai Municipiului Nessebar (Hristo Bogdanov, manager proiect; Andon Nenov, specialist IT; Ilian Radanov, operator video), de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (dr. Cristina Talmațchi, manager partener proiect; dr. Constantin Șova, responsabil cu aspecte tehnice; dr. Gabriel Mircea Talmațchi, responsabil științific al sitului arheologic) și de la Muzeul Național de Istorie a Moldovei (drd. Mariana Vasilache, manager partener proiect; dr. Denis Topal, expert) – parteneri în proiect.

Expediția comună a avut un accent extrem de practic: dobândirea de abilități și experiență în lucrul cu stația de scanare mobilă nou achiziționată, pentru scanarea 3D a reperelor istorice. Digitalizarea a inclus reconstrucții 3D ale unor părți ale sitului arheologic. Înregistrările vor deveni parte din resursele platformei web online moderne dezvoltate în cadrul proiectului. Totodată, a fost realizat un film documentar, în urma procesului de lucru.

Implementarea proiectului BSB 867 Portalul Arheologiei, Istoriei și Culturii Mării Negre /ARHICUP, care este finanțat prin Programul Operațional Comun de Cooperare Transfrontalieră în cadrul Instrumentului European de Vecinătate „Bazinul Mării Negre 2014 – 2020”, a început la 1 iunie 2020 și are o durata de 30 de luni. Valoarea totală a proiectului este de 566 400 de euro, din care 85440 de euro reprezintă bugetul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Printre grupurile țintă ale proiectului se numără sectorul turistic, comunitatea științifică și de cercetare, utilizatorii online și toți cei care doresc să viziteze regiunea unică a Mării Negre. Obiectivul principal al proiectului este crearea unui acces îmbunătățit la conținutul cultural prin portalul de internet dezvoltat și tehnologiile informaționale moderne, pe baza cărora va fi prezentată moștenirea istorică a litoralului Mării Negre în contextul dezvoltării durabile.

Dintre progresele înregistrate în ultima perioadă de PP2, amintim realizarea descrierilor bibliografice pentru baza de date a web portal. În scopul efectuării unei selecții cât mai obiective, a fost solicitat sprijinul mai multor instituții de profil, la care au răspuns Institutul de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion”, Tulcea (dr. Sorin Cristian Ailincăi), Facultatea de Istorie și Științe Politice, Universitatea ”Ovidius” Constanța (conf.univ. dr. Emanuel Plopeanu) și Biblioteca Județeană ”Ioan N. Roman” Constanța (dr. Corina-Mihaela Apostoleanu).

Date despre instituțiile care ne-au sprijinit în demersul nostru au fost postate la parteneri asociați, secțiunea Parteneri, pe web site-ul proiectului www.arhicup.com, pe care vă invităm să îl accesați pentru a afla mai multe informații despre proiect și activitățile desfășurate până acum.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Ziua Universală a Iei, celebrată la Muzeul de Artă Populară

Published

on

În zilele de 24, 25 şi 26 iunie 2022, la Muzeul de Artă Populară Constanţa va fi celebrată IA, simbol identitar şi piesă emblematică a costumului tradiţional românesc, purtată deopotrivă de fete şi femei, indiferent de vârstă, la lucru sau în zi de sărbătoare.
Cu acest prilej, pe platoul din faţa muzeului se va derula manifestarea „Ziua Universală a Iei”, la care vor participa două creatoare de ii din Breaza (Prahova), Goran Iulia şi Oproiu Ecaterina. Acestea vor face demonstraţii de lucru şi vor oferi informaţii legate de varietatea motivelor, croiul şi modelele autentice ale iilor vechi şi noi din zona pe care o reprezintă.
Totodată, în această perioadă, cei care trec pragul muzeului vor putea admira expoziţia de ii şi cămăşi vechi aflată la etaj, unde sunt expuse piese din patrimoniul cultural- naţional provenite din zone precum: Dobrogea, Muscel, Buzău, Romanaţi, Vlaşca, Vrancea, Olt, Vâlcea, Gorj, Mehedinţi, Alba, Bihor, Bistriţa- Năsăud, Ţara Zarandului, Cluj, Sălaj.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Exponatul săptămânii, la Muzeul de Artă Populară Constanța – Covor maramureșean cu ”horă”

Published

on

Covorul maramureșean denumit local ”țol de rudă” este o țesătură caracteristică organizării interiorului tradițional din Maramureș. Ruda este o bârnă din lemn suspendată de tavan deasupra patului, pe care erau așezate în straturi țoluri, ”șterguri”, cearceafuri, perne, toate acestea indicând starea materială a familiei.
Piesa prezentată astăzi este țesută din cânepă și lână, are o lungime de aproximativ 3 m și lățimea de 1 m. A fost achiziționată din comuna Berbești, Maramureș și datează din primul sfert al secolului al XX-lea.
Covorul se particularizează prin două borduri cu decor diferit: una cu motive vegetale și alta cu siluete feminine cu brațele ridicate, dispuse în șir precum personajele prinse în horă. Acest motiv al ”horelor” constituie un decor frecvent pe scoarțele maramureșene de rudă, dând o impresie de dinamică a ansamblului decorativ.
Câmpul central este ornamentat cu romburi cu laturi în trepte și ”stele” asociate cu motivul crucii.
Cromatica vie este, de asemenea, specifică țesăturilor din zona Maramureșului: alb, roșu, galben-ocru, gri, verde, negru și diferite nuanțe de violet și roz-ciclamen.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222