Cele 24 de organizații care acoperă tot spectrul industriei ospitalității, reunite sub numele Alianța pentru Turism (APT), precum și alte organizații sindicale și patronale care reprezintă toate domeniile economiei naționale susțin importanța majoră a reintroducerii voucherelor de vacanță începând cu 2022. Este esențial ca această decizie să fie  legiferată până la sfârșitul acestui an.  APT, alături de celelalte organizații sindicale și patronale, salută anunțul public privind reintroducerea vocuherelor de vacanță pentru toate categoriile de angajați începând cu 2022 si propun guvernului o formulă îmbunătățită.

În  condițiile  actualei  crize  severe  de  personal,  voucherele  de  vacanță  reprezintă  un  factor  de motivare puternic pentru angajații din domeniul public și privat. Deși s-a creat falsa percepție că angajații din sectorul privat nu pot beneficia de voucherele de vacanță, cifrele dovedesc contrariul, indicând interesul în creștere al angajatorilor privați pentru această formă de incentivare. De exemplu, de la începutul anului până la 30 septembrie 2021, sectorul privat a alocat angajaților vouchere de vacanță în valoare de peste 52 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 17% din valoarea totală a voucherelor emise în anul precedent. Creșterea motivației și eficienței angajaților, refacerea energiei fizice și intelectuale a acestora constituie o parte dintre beneficiile aduse forței de muncă.

De asemenea, voucherele de vacanță au contribuit esențial la îmbunătățirea fiscalizării sectorului turistic, prin creșterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe și impozite la bugetul public. În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creșterea cu 326% a numărului unităților de turism clasificate precum și dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unități de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unități de cazare, respectiv 523.177 de locuri.  Investițiile stimulate de proiectul vouchere de vacanță au însemnat atât edificarea de noi unități de cazare, cât și modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariția de centre de  sănătate de  4 și  5 stele  în  stațiuni  balneare,  dar  și  construirea  de piscine,  centre spa,  restaurante moderne și alte facilități orientate spre turism sustenabil și management digitalizat.

Un alt  beneficiu important al voucherelor de vacanță este acela că  acestea pot  sprijini esențial comunitățile locale. Rezultatul va determina dezvoltarea turismului sustenabil în particular și a economiei locale în general, ca urmare a generării creșterii activității în sectoare conexe.

Voucherele de vacanță pot fi utilizate doar pentru servicii turistice în România, stimulând dezvoltarea turismului intern și sprijinind balanța de plăți a României. Firește, acordarea acestora implică facilități fiscale pentru angajatori. Voucherele sunt incluse într-un sistem electronic, iar plățile sunt simple, rapide și în siguranță, la POS sau online.

Și alte țări europene, precum Franța, Ungaria, Lituania și Cehia au astfel de stimulente. O mențiune în plus o constituie Polonia, cu un sistem care oferă stimulente pentru copii, până la 18 ani.

Este bine de știut că voucherele emise în perioada 2019 – 2020, pentru care s-a prelungit perioada de valabilitate până la finele acestui an, au fost deja consumate. Este nevoie de o nouă emisiune de vouchere, iar reintroducerea lor să fie legiferată până la 31 decembrie 2021. Astfel, turiștii dar și industria turistică vor beneficia de predictibilitatea atât de necesară care a lipsit în ultimii ani. Emiterea acestora începând cu luna decembrie 2021, pentru anul următor, ar facilita planificarea din timp a vacanțelor și ar stimula vânzările.

Știm cu toții că industria ospitalității a fost cea mai afectată ramură economică din cauza pandemiei Covid-19, cu scădere de 74% în 2020 la nivel mondial. Pe de altă parte, angajații au trecut prin doi ani dificili și au făcut față unui nivel de stres foarte ridicat. Tocmai de aceea, voucherele de vacanță reprezintă o modalitate de recuperare post-Covid pentru angajați, precum și o gură de oxigen esențială pentru industria turismului, care, astfel, va putea rezista, se va putea dezvolta și își va putea îmbunătăți serviciile.

Potrivit unui studiu al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), ponderea voucherelor de vacanță a fost mică în vârful de sezon pe litoralul românesc, acestea reprezentând ponderi mai mari în capetele de sezon sau pentru alte forme de turism, precum turism balneoclimateric, turism rural, turism montan etc. Circa 90 % din sumele încasate în lunile iulie și august nu fost achitate cu vouchere de vacanță. De exemplu, în 2018, ponderea încasării din vouchere de vacanță a fost de doar 4% în iulie, respectiv de 5% în august. Cele mai multe încasări cu vouchere de vacanță au fost generate în mai și noiembrie (16%). La fel, în acest an, în iulie, ponderea a fost de numai 11%, iar în august de 12%. Restul sumelor încasate au fost efectuate cu cardul, prin bancă sau cash. În plus, fiecare 1450 de lei plătiți cu vouchere de vacanță au fost completați cu încă 50% sume până la valoarea serviciilor achiziționate. Putem spune că voucherele au contribuit esențial la echilibrarea cererii turistice, atât din punct de vedere temporal, cererea fiind constantă pe tot parcursul anului, cât și prin acoperirea tuturor regiunilor turistice ale României. O parte dintre angajați au optat pentru pachete turistice în zone aflate în proximitatea localității de domiciliu.

Pe de altă parte, dacă proiectul nu ar fi relansat, iar voucherele nu ar fi emise pentru 2022, o dată cu introducerea certificatului verde și a reducerii restricțiilor internaționale, va urma un exod al turiștilor către destinații externe. Eliminarea voucherelor și în anul 2022 ar deschide calea pentru companiile de stat către alocarea de prime de vacanță în bani, fapt ce va duce la creșterea consumului produselor de import și la o presiune suplimentară pe rata de schimb euro-leu. În plus, ar fi din nou încurajată zona fiscală gri prin încetinirea procesului de autorizare a unor unități turistice și reducerea transparenței. Alte consecințe negative  ar  fi  scăderea  productivității  muncii  și  a  motivației  angajaților,  cu  impact  asupra  recuperării energiei fizice și intelectuale, a sănătății acestora, reorientarea investițiilor spre alte sectoare mai ofertante, scăderea gradului de ocupare în unitățile de cazare din România, dar și scăderea volumului de taxe și impozite colectate la bugetul de stat, creșterea șomajului prin desființarea de locuri de muncă.

Faptul că majoritatea voucherelor de vacanță au fost utilizate în anii precedenți, acordarea acestora fiind suspendată în 2021, o arată cifrele. Dacă în 2019 au fost emise vouchere în valoare de 313.186.549 de euro iar în 2020, în valoare de 309.921.280 de euro, în acest an valoarea a fost de numai 52.673.654 de euro, consumate însă de către sectorul privat.

Potrivit unei analize efectuată de către Academia de Studii Economice din București (ASE), realizată în 2019, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor disponibile pentru perioada 2014-2019, 1 leu utilizat prin voucherele de vacanță înseamnă 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,51 lei suplimentări la Produsul Intern Brut, 0,36 lei venituri pentru sectorul HoReCa și 0,10 lei venituri pentru agențiile de turism. De reținut că 64.359 de lei utilizați prin voucherele de vacanță contribuie la crearea unui loc de muncă. Studiul realizat in 2019 a fost reconfirmat si 2021 printr-un nou studiu realizat de APET împreună cu Academia Română.

Alianța pentru Turism (APT) solicită reintroducerea urgentă a voucherelor de vacanță și apreciază discuțiile din mediul politic referitoare la această posibilitate. Această măsură este așteptată și de către alți parteneri sociali ai APT, organizații importante precum CNS Cartel Alfa, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), Confederația Patronală Concordia, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Pentru o flexibilitate a rezervărilor și pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajați, cât și  pentru  industria  turismului,  Alianța  pentru  Turism  recomandă  legiferarea  acordării  voucherelor  de vacanță pentru o perioadă mai lungă, de minim 5 ani.

În prezent, Alianța pentru Turism a finalizat un proiect care urmărește să împrospăteze conceptul voucherelor de vacanță, îndreptând focusul pe angajații din mediul privat. Obiectivul APT este acela ca, pe lângă angajații bugetari, două milioane de angajați din mediul privat să beneficieze de această facilitate. De asemenea, poate fi folosit modelul polonez, de sprijinire a copiilor, minim 25% din suma primită de adult urmând să revină și celor sub 18 ani. APT sugerează o contribuție dublă stat-angajator, care poate avea un aport cu sume egale pentru acordarea voucherelor de vacanță. Este preferabil un ajutor mai mic (nu neapărat 6 salarii minime), dar acordat mai multor angajați.

APT invită toți partenerii care susțin proiectul la un dialog asupra acestor propuneri.

Ana Aslan Health Spa a câștigat Special Jury Awards la categoria Spa Hotel în cadrul Galei Innovation SPA Awards – Asociația Europeană a SPA-urilor. Gala a avut loc în cadrul celui de al 25 -lea Congres anual al  European Spas Association (ESPA), care s-a desfășurat în Slovenia, la Toplice Moravske. Congresul reunește 20 de țări europene bogate în resurse naturale și care dispun de domeniul balnear și al turismului de sănătate. Anul acesta tema congresului s-a axat pe “Think Green”, ”Be active”, ”Stay Healthy”.

Ana Aslan Health Spa, parte din complexul Ana Hotels Europa Eforie Nord, a fost nominalizată pentru conceptul „Techirghiol Pool”. Deschis în 2018, Techirghiol Pool este un concept unic pe litoralul românesc. Atuurile sale? Piscina terapeutică de 136 mp are apă sărată încălzită și adusă direct din Lacul Techirghiol. Acesta are un design special și este amplasată într-o oază verde luxuriantă, complementară cu spațiile destinate terapiilor cu oncțiuni de nămol și căzilor cu apă sărată. Originalitatea conceptului vine din inovație. În mod obișnuit, procedură de oncțiune cu nămol se realizează în natură, pe malurile lacului Techirghiol, dar, la Ana Aslan Health Spa, această terapie unică a fost adusă în proximitatea spa-ului, adaptând conceptul la serviciile de 4 stele. S-a recreat astfel o mică parte a Lacului Techirghiol, oferind proceduri cu nămol rece, una din cele mai vechi metode de peloidoterapie, cunoscută și practicată în Egiptul antic.

“Ne bucurăm că dupa 17 ani suntem apreciați pentru investițiile continue și serviciile oferite la Ana Hotels Europa. De această dată, la nivel european, premiul capătă o și mai mare semnificație în recunoașterea calității serviciilor combinate de leisure și spa, într-o stațiune la malul mării, puternic influențată de sezonalitate și de infrastructură. Această recunoaștere europeană, ca și cele primite în ultimii ani în România, ne-au făcut să ne dorim să fim tot mai performanți și să creștem valoarea și benefiile oferite clienților. Obiectivul? Să ne consoliăm poziţia de lider în domeniu, prin evoluție continuă, dezvoltând, inovând și concentrându-ne pe oferirea unor servicii de excelență prin munca în echipă și training permanent al terapeuților nostri .” a declarat Iuliana Tasie, Director General Ana Hotels Europa și Ana Aslan Health Spa.

ESPA (European Spas Asociation) a fost înființată în 1995 cu scopul de a susține industria SPA din Europa, oferind certificări ale calității, precum și consultanță legislativă pentru statele membre UE. Fiecare stat membru are un reprezentant în bord-ul de conducere. România este reprezentată în board-ul ESPA de către OPTBR prin Iuliana Tasie, Director General Ana Hotels Europa și Ana Aslan Health Spa, parte din grupul Ana Hotels.

“Pentru România este o mare realizare să fie membră în cea mai cunoscută Asociație Europeană a Spa-urilor. Este o recunoaștere europeană și internațională a resurselor naturale existente aici, dar mai ales a actului medical și de sănătate prestat în stațiunile balneare unde sunt membrii OPTBR. Pentru toți membrii ESPA există permanent oportunități de stimulare a cercetării științifice, de marketing, promovând calitatea educației și serviciilor spa. O latură importantă a calității de membru ESPA vizează și activitatea permanentă a acesteia la Bruxelles, unde este membru în grupurile de lucru UE, fiind consultați în ceea ce privește cerințele emise de Parlamentul European în sectorul turismului de sănătate și nu numai.” a completat Iuliana Tasie.

În anul 2022, echipa Ana Aslan Health Spa se va axa pe noutăți la capitolul servicii complementare tratamentului balnear, prin achiziționarea de noi echipamente performante, dar în același timp și pe noi servicii de wellness, estetică facială și corporală. Totodată. Spa-ul se va focusa pe dezvoltarea programelor de training profesional pentru terapeuți, dar și pentru sporirea abilităților de comunicare cu oaspeții, cu scopul de a genera starea de bine, mult dorită de cei care pășesc într-un SPA.

Deși se află pe poziția a șaptea în topul atracțiilor turistice, Vâlcea are potențial imens de dezvoltare, iar oficialii județului s-au angajat să ridice ștafeta și să poziționeze, pe viitor, zona pe locul 3 în topul destinațiilor turistice românești. Aflat la a treia dezbatere publică, proiectul „Turismul românesc: Între impas și oportunitate”,  a adunat împreună reprezentanții mediului de afaceri de la nivel local și național, pe cei ai administrației publice locale și județene, pentru a identifica soluții care să ofere zonei vizibilitate crescută și oportunități de transformare într-un pol turistic important al țării, beneficiind de turism tot timpul anului.

Prefectul Județului Vâlcea, Sebastian Fârtat, este de părere că o strategie de dezvoltare durabilă a județului ar poziționa zona în top trei atracții turistice din România. „În perioada pandemică, persoanele care au trecut prin boală au beneficiat de recuperarea medicală post COVID rapidă și eficientă cu ajutorul apelor termale, lucru care a sporit numărul de turiști. Beneficiile izvoarelor termale din zona Vâlcea trebuie recunoscute la nivel național, iar turismul balnear alături de cel religios, cultural și etnografic poate deveni un pilon de dezvoltare a zonei. Ne propunem, de asemenea, să creăm zona metropolitană a Vâlcei: Călimănești-Olănești-Ocnele Mari și să facilităm transportul turiștilor pentru a dezvolta o zonă de agrement și petrecere a timpului liber într-un mod cât mai plăcut”.

La rândul său, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a vorbit despre potențialul zonei și despre acțiunile pe care administrația locală le va întreprinde pentru a avea turism tot timpul anului. “Ne dorim ca printr-un efort comun să reușim să înființăm OMD –ul (Organizația de Management a Destinațiilor) care reprezintă un instrument eficient de promovare și gestionare integrală a unei destinații turistice. Printr-un parteneriat public-privat eficient putem dezvolta zona noastră pentru a avea turiști pe tot parcursul anului”, a concluzionat președintele CJ Vâlcea.

Primarul Municipiului Râmnicu Vâlcea, Mircia Gutău, a achiesat la ideea creării OMD-ului, în plus, crede că este impetuos ca agenții de turism din teritoriu, angajați ai Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului să fie monitorizați și responsabilizați în funcție de rezultatele obținute în promovarea pe plan național a destinațiilor turistice. ,,Am aflat întâmplător de existența acestor persoane, trimiși de la nivel central, care trebuie să ajute, la nivel județean, fiecare zonă a țării să se promoveze”. Domnia sa a adus în discuție și problema forței de muncă din HORECA, cât și eforturile pe care autoritățile le fac pentru a păstra forța de muncă în zonă. “Lucrăm împreună cu mediul de afaceri să dezvoltăm învățământul dual și profesional și să păstrăm cât mai mulți tineri în zonă. Stimulăm antreprenorii din turism prin faptul că aceștia nu sunt obligați să plătească taxa de turist întrucât întelegem greutățile cu care se confruntă și venim astfel în sprijinul lor. Pentru a putea însă înlesni accesul turiștilor în zona Vâlcea, dezvoltarea infrastructurii – drum expres sau autostrada spre Sibiu, este esențială și va aduce beneficii în toate sectoarele economice”, a concluzionat primarul municipiului Râmnicu Vâlcea.

“Românii au descoperit în perioada pandemică că pot avea o multitudine de atracţii în propria ţară, nu doar clasicele destinaţii, litoral şi Valea Prahovei, o bună parte dintre ei optând pentru turismul verde, în natură, unde beneficiază de condiţii de izolare, turism balnear, religios, cultural, turismul rural şi agroturistic ca formă de turism. România are un avantaj major, numărându-se printre ţările cu potenţial turistic mare. Ne dorim să găsim soluții pentru a poziționa turismul ca axă prioritară de dezvoltare, motiv pentru care am inițiat proiectul național „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, a declarat inițiatoarea proiectului, Cristina Chiriac, președintă CONAF. “Cred că împreună cu autoritățile locale, antreprenorii din domeniu și factorii decizionali, vom reuși să găsim pârghii de repoziționare strategică a turismului, utilizând la maxim potențialul de care dispunem la nivel național. Conlucrarea tuturor factorilor implicați s-a dovedit un real succes în cadrul proiectului „Pactul pentru muncă„ rezultând soluții concrete, aplicate ulterior de guvernanți în vederea flexibilizării pieței forței de muncă. Ne dorim ca acest exemplu de consens politic și parteneriat între autorități și mediul de afaceri să fie urmat și în domeniul turistic”, a concluzionat președinta CONAF.

Alianța pentru Turism s-a alăturat proiectului, fiind reprezentată la Vâlcea de purtătorul de cuvânt, Daniel Mischie. Domnia sa a vorbit despre “gura de oxigen” pe care turismul trebuie să o primească în pandemie cât și despre importanța acestui sector în dezvoltarea economică a județului, îndemnând autoritățile să demareze crearea OMD-ului ca principal mijloc de promovare a zonei. „Cred în parteneriatul public-privat pentru a dezvolta OMD-ul atât de necesar fiecărei zone din țară. Cu un management privat și cu susținerea autorităților locale, fiecare zonă în parte poate să se promoveze corespunzator la nivel național și internațional. OMD-ul în zona Vâlcea ar urma să pună în aplicare strategia de dezvoltare, să coordoneze activitatea în zona turismului. Trebuie cu toţii să venim, fiecare cu aportul lui, fiecare să înţeleagă faptul că trebuie să găsim un consens căci numai aşa vom putea să reuşim să dezvoltăm turismul şi la nivel local”, a declarat puratorul de cuvânt al APT.

La eveniment au luat parte în calitate de speakeri: prefectul județului Vâlcea Sebastian Fârtat, președintele Consiliului Județean Vâlcea Constantin Rădulescu, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea Mircia Gutău, primarul orașului Călimănești Florinel Constantinescu, purtătorul de cuvânt al Alianței pentru Turism Daniel Mischie, Ionuț Marica acționar Ramada Râmnicu Vâlcea, directorul general Ardava și acționar unic hotel Orizont Cozia Constantin Vlăduțu și directorul general Călimănești Căciulata SA Dorel Fleșeriu.

Evenimentul a fost moderat de către Andreea Negru, președinta Asociației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton și Magda Popescu, președinta CONAF Vâlcea.

Proiectul „Turismul românesc: Între impas și oportunitate” va continua în octombrie la Suceava, în noiembrie la Cluj și în decembrie la București. Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism şi servicii conexe, în vederea identificării de soluţii la problemele cu care aceştia se confruntă şi cu scopul poziţionării turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă. Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin subliniază că a iniţiat acest proiect naţional în contextul în care turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluţii pentru revenirea la normalitate.

• Organizatori: CONAF, Alianța pentru Turism, Asociația Națională a Antreprenorilor,
• Parteneri: Școala de Business, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Hidroelectrica, EXIM Bank
• Sponsori: Arbusto
• Parteneri media: Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Ziarul News, The Diplomat, Obiectiv Vocea Brăilei, Ziarul Bursa, Tranzit, Chindia Media, Money, Vocea Vâlcii, Agerpres, Litoral Tv, Canal 33, Profit.Ro, Money, Evenimentul Zilei, Capital, Brașov.Net, La Pas Prin Brașov, Newsbv.Ro, Transilvania 365, Cariere, City Pres, Radio Brașov, Mixtv, Tv Iubim Brașovul, Ultima Oră.

  sursa foto: CONAF

Proiectul „Turismul românesc: Între impas și oportunitate” a ajuns la a treia dezbatere publică care va avea loc astăzi, 29 septembrie la Mănăstirea Cozia, un reper important pentru turismul ecumenic. Industria energetică alături de turismul ecumenic, balnear și rural au poziționat Vâlcea în topul destinațiilor din țară având zone turistice unice în Europa.

„Nu întâmplător am ales ca cea de a treia dezbatere să aibă loc la Mănăstirea Cozia. Județul Vâlcea este o destinație turistică cu potențial crescut și contribuția acestuia la dezvoltarea turismului românesc poate fi un adevărat izvor de aur pentru economia românească. Atât poziționarea, cât și impresionantele obiective, unice în România, fac din Vâlcea, o destinație de neocolit pentru turiști. Suntem în momentul de restartare a turismului la nivel mondial și cred că este șansa noastră să profităm din plin de acest context pandemic pentru a tura la maxim motoarele și a ne mobiliza astfel încât turismul să devină un pilon de dezvoltare sustenabilă al economiei românești”, a declarat Cristina Chiriac, președintă CONAF, inițiator al proiectului „Turismul românesc: Între impas și oportunitate”.

La rândul său, Daniel Mischie, purtător de cuvânt al Alianței pentru Turism, este de părere că: „Industria ospitalității traversează cea mai dificilă perioadă. Este un moment în care afacerile din turism se pot consolida și pot deveni mai solide. Este momentul în care toți jucătorii din ospitalitate, locali sau regionali, pleacă de la START. Transalpina, turism religios, turism balnear, turism rural – sunt zone în care Vâlcea excelează. Criza sanitară ar trebui tratată ca o provocare de către vâlceni. Va fi bine!”

Proiectul „Turismul românesc: Între impas și oportunitate” s-a născut din nevoia de a repoziționa turismul ca segment important de creștere economică și vector de promovare al României la nivel internațional. Turismul global a fost greu afectat în anul 2020 și putem afirma că a fost cel mai prost an din istoria acestei industrii la nivel mondial. Călătoriile internaționale au scăzut cu 74%, în comparație cu 2019, potrivit ultimelor date ale Organizației Mondiale a Turismului.

Un miliard de călătorii mai puțin, cu atât a scăzut traficul aerian, doar în 2020. O scădere pandemică fără precedent ce duce la o pierdere estimată de 1,3 miliarde de dolari și un record de 11 ori mai mare decât criza din 2019.

„Este un moment propice de a porni în cursa de competitivitate, sustenabilitate și promovare a turismului, alături de celelalte state ale lumii de pe aceeași poziție. În cadrul proiectului național „Pactul pentru muncă” am identificat nevoile de flexibilizare a pieței forței de muncă și am prioritizat domeniile de acțiune. Cu toții am conștientizat importanța turismului ca factor de incluziune și creștere economică durabilă și ne propunem să acționăm astfel încât să fructificăm potențialul pe care acest sector îl are în dezvoltarea unei țări. Alături de partenerii noștri și împreună cu administrațiile locale, mediul de afaceri, autorități guvernamentale, sunt convinsă că vom putea poziționa turismul ca sector important de creștere a economiei românești”, a conchis președinta CONAF.

Din partea autorităților vâlcene la eveniment vor fi prezenți: prefectul județului Vâlcea Sebastian Fârtat, președintele Consiliului Județean Vâlcea Constanin Rădulescu, primarul municipiului Râmnicu Vâlcea Mircea Gutău, primarul orașului Călimănești Florinel Constantinescu. Președinta CONAF Cristina Chiriac și purtătorul de cuvânt al Alinaței pentru Turism Daniel Mischie vor fi alături de antreprenori marcanți din domeniu: Ionuț Marica acționar Ramada Râmnicu Vâlcea, Constantin Vlăduțu director general Ardava, acționar unic hotel  Orizont Cozia, Daniela Marișcu fondatoarea Aquatica Experience, Dorel Fleseriu director general Călimănești Căciulata SA.

Evenimentulul va fi moderat de: Andreea Negru președinta ADAA și Madga Popescu președinta CONAF Vâlcea și va putea fi urmărit live, pe pagina de Facebook al CONAF: https://www.facebook.com/conafromania.

Proiectul „Turismul românesc: Între impas și oportunitate” va continua în octombrie la Suceava, în noiembrie la Cluj și în decembrie la București. Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism şi servicii conexe, în vederea identificării de soluţii la problemele cu care aceştia se confruntă şi cu scopul poziţionării turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă. Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin subliniază că a iniţiat acest proiect naţional în contextul în care turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluţii pentru revenirea la normalitate.

• Organizatori:CONAF, Alianța pentru Turism, Asociația Națională a Antreprenorilor,
• Parteneri: Școala de Business, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton, Hidroelectrica, EximBank
• Sponsori: Arbusto
• Parteneri media: Antena 3 Constanța, Antena 3 Vâlcea, Ziarul News, The Diplomat, Obiectiv Vocea Brăilei, Ziarul Bursa, Tranzit, Chindia Media, Money, Vocea Vâlcii, Agerpres, Litoral Tv, Canal 33, Profit.Ro, Evenimentul Zilei, Capital, Brașov.Net, La Pas Prin Brașov, Newsbv.Ro, Transilvania 365, Cariere, City Pres, Radio Brașov, Mixtv, Tv Iubim Brașovul.

sursa foto: CONAF