Turismul, lovit crunt de criza coronavirus, caută soluții pentru revenirea la normalitate. Circa 27 de milioane de oameni la nivel european lucrează în acest sector care reprezintă în jur de 10% din produsul intern brut al U.E.

Europa, ca destinație turistică de top la nivel mondial, a primit cu 66% mai puțini turiști internaționali în prima jumătate a lui 2020 și cu 97% mai puțini în a doua jumătate, conform datelor Parlamentului European.

În acest context, Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), alături de Asociația de Dezvoltare Durabilă Constanța, Asociația Națională a Antreprenorilor, Alianța pentru Turism și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au inițiat proiectul național “TURISMUL ROMÂNESC: Între impas și oportunitate”, care va demara pe 5 august, la Constanța. Demersul vine în sprijinul operatorilor din turism și serviciilor conexe, în vederea identificării de soluții la problemele cu care aceștia se confruntă și poziționarea turismului românesc pe axa de dezvoltare sustenabilă.

La nivel European, se fac eforturi susținute pentru relansarea turismului, oficialii U.E. mizând pe un turism mai curat, mai sigur și mai sustenabil. Susținerea financiară, certificatul de vaccinare COVID și o nouă strategie de dezvoltare sunt măsuri adoptate imediat în vederea stimulării turismului.

Cristina Chiriac, președintă CONAF, a declarat: “TURISMUL ROMÂNESC: Între impas și oportunitate” nu este doar un proiect, este un instrument de relansare a turismului românesc și de includere a acestuia în strategia de dezvolatre durabilă, ca axă de dezvoltare cu potențial imens la nivel național. Însă, pentru a reuși acest lucru, sunt necesare investiții publice și private în infrastructură, digitalizarea și modernizarea sectorului, trebuie avute în vedere măsuri fiscale de stimulare și, nu în ultimul rând, corelarea pieței forței de muncă cu nevoile reale din sector. În cadrul proiectului PACTUL PENTRU MUNCĂ, am identificat problema principală cu care se confruntă industria: deficitul forței de muncă calificată. Ca urmare, este nevoie de profesionalizarea și calificarea personalului concomitent cu taxarea corespunzatoare pe forța de muncă pentru a reduce concurența neloială și a stimula dezvoltarea industriei turistice. Ne dorim un parteneriat echitabil cu reprezentanții industriei, cu autoritățile publice locale și centrale, pentru că doar împreună putem să conlucrăm pentru a poziționa turismul românesc ca axă de dezvoltare economică de durată”.

“Trebuie găsite soluții la problemele reale cu care ne confruntăm: este foarte important să ne promovăm online și offline, dar să nu uitam că Diaspora este mult mai numeroasă și motivată, astfel cei 5.000.000 de români din afara granițelor pot face mult mai mult decât toți ceilalți la un loc, dacă reușim să îi aducem în România în vacanțe. Potențialul României este imens, trebuie doar să avem capacitatea de a ne diversifica, de a oferi alternative în perioadele când sezonul estival se încheie. Cred că în afara de munte și de mare, țara noastră poate oferi turiștilor servicii de spa, wellness, turism religios și, de ce nu, cel medical”, a declarat Dragoș Anastasiu președinte Alianța pentru Turism.

Ana-Maria Vătămanu, președintă a Asociației de Dezvoltare Durabilă a Județului Constanța, a declarat: “Constanța are toate ingredientele pentru a putea deveni un pol turistic al Europei. Cheia dezvoltării unui turism durabil la malul mării constă în implementarea de soluții rapide și în același timp durabile. Ele există, trebuie doar aplicate. Nu voi vorbi despre de ce nu se poate, nu e constructiv. De mai bine de două decenii, toate autoritățile de la nivel local și central au evidențiat problemele cu care se confruntă turismul din județ, despre neajunsuri. Le știm cu toții, le cunoaștem bine. Ceea ce trebuie să facem este să implementăm soluții. Împreună cu Primăria, Consiliul Județean, asociațiile din turism, antreprenorii din județ și din țară, putem repune Constanța pe locul pe care îl merită.”

Deși restricțiile determinate de pandemie au condus la o realocare a călătoriilor spre destinații interne în dauna celor externe (România fiind în mod tradițional un importator net de turism), scăderile s-au menținut la nivelul ambelor componente. Capacitățile de cazare la nivel intern au scăzut, iar trendul descendent s-ar putea menține printr-un efect de bază defavorabil față de anul trecut, statistica turismului din România încadrându-se în scăderile masive înregistrate de sector la nivel global.

“Este clar că până nu va fi declarat sfârșitul pandemiei, vremurile în care alegem vacanțele în funcție de destinația în care ne-ar placea să fim sau în funcție de atracțiile turistice pe care am vrea să le vedem au apus, ceea ce impune un plan de acțiune și o listă de intervenții. Pandemia a scos la suprafață toate vulnerabilitățile economiei românești, fie că vorbim de migrație, forță de muncă calificată sau parteneriat public – privat și tocmai de aceea se impune să acționăm imediat”, a conluzionat Cristina Chiriac.

Dezbaterea publică de la Constanța din 5 august va fi urmată pe 2 septembrie de o alta la Brașov, pe 15 septembrie la Suceava, apoi la Vâlcea, București și Cluj – pol turistici importanți ai României.

Evenimentul va fi transmis live, integral, pe Antena 3 Constanța, cărora le mulțumim pentru parteneriat, precum și pe contul de Facebook al CONAF: https://www.facebook.com/conafromania.

sursa foto: CONAF

Din ce în ce mai mulți turiști români aleg destinațiile exotice, motivele fiind atât oportunitatea de a vizita destinații inedite, îndepărtate, calitatea și siguranța serviciilor dar și faptul că au o climă caldă pe tot parcursul anului și în special în timpul sezonului de iarnă.

Potrivit unui studiu efectuat de DAL Travel, chiar dacă majoritatea turiștilor care aleg destinații externe optează pentru sejururi clasice în perioada mai – octombrie (Turcia, Grecia, Bulgaria, Spania etc.) – procentul acestora fiind de 65% din totalul anual al turiștilor de outgoing, circa 35% dintre români aleg destinațiile exotice. Cifra este în creștere față de anii precedenți datorită condițiilor mai puțin restrictive comparativ cu destinațiile europene.

”La ora actuală, putem spune că Africa a devenit favorita numărul 1 a destinațiilor exotice, depășind continentul asiatic. Pe lângă faptul că Africa reprezintă un continent încă nedescoperit de către majoritatea românilor, multe țări din Extremul Orient, cu câteva excepții, impun încă multe restricții cauzate de pandemia covid-19. Pe lângă destinațiile africane clasice, precum Egipt, Maroc, Tunisia, Africa de Sud, Kenya, Tanzania cu Zanzibar, organizăm circuite și în alte țări mai puțin cunoscute pe piața turistică din România, precum Etiopia, Namibia, Sudan, Senegal, Gambia, Togo, Benin, Ghana, Algeria sau Namibia. Raportat la cereri, pe locul doi se află, la ora actuală, America de Sud și America Centrală, cu destinații precum Peru, Ecuador cu Galapagos, Columbia, Chile cu Insula Paștelui, Mexic, Costa Rica, Panama, sau Guatemala. Firește că ne dorim și o revenire a Asiei și a Extremului Orient, care sperăm că se va întâmpla anul viitor.”, declară DANIELA NEDELCU, director general DAL Travel

Topul destinațiilor exotice africane este condus de Kenya, Tanzania și Zanzibar, urmate de Africa de Sud, Egipt, Tunisia, Maroc, Namibia, Senegal, Gambia, Togo și Benin. Pentru America de Sud și America Centrală, cele mai solicitate destinații sunt Peru, Chile (inclusiv Insula Paștelui) și Ecuador cu insulele Galapagos (care, deși situate în Oceanul Pacific, aparțin de Ecuador). Pentru Asia, la ora actuală sunt solicitate circuite pentru țări din Asia Centrală, precum Uzbekistan.

Majoritatea turiștilor care aleg destinațiile exotice preferă circuite, în special circuite private cu maxim șapte participanți, dorința acestora fiind de a vizita cât mai multe vestigii culturale și istorice sau atracții naturale. Însă există și o categorie de turiști care optează pentru sejururi de litoral, în special pentru Kenya – Mombasa, Tanzania – Zanzibar sau Mexic – Riviera Maya.

Cele mai căutate și inedite atracții și produse turistice pentru destinațiile exotice sunt, potrivit consultanților DAL Travel, Machu Picchu și Nazca (Peru), Insulele din Arhipelagul Galapagos, Piramidele din Sudan, Parcul Kruger din Africa de Sud sau safari în Kenya și Tanzania.

Tarifele pentru destinațiile exotice variază între 1500 și 4000 de euro de persoană, în funcție de destinație, cu transport inclus, media fiind de 2.600 de euro de persoană. Durata medie a unui circuit într-o destinație exotică este de 12 zile, iar a unui sejur, de 7-8 zile.

Turiștii aleg destinațiile exotice și în funcție de cum sunt poziționate pe lista pandemică a momentului, un mare avantaj fiind acela că, la ora actuală, o mare parte dintre țările din Africa și din America de Sud și Centrală se află pe lista verde de mai mult timp. Pentru destinații exotice sunt deja multe rezervări pentru lunile august și septembrie, iar turiștii au început deja să efectueze rezervări pentru perioada octombrie – decembrie. Unul dintre motivele pentru care se fac rezervări până la sfârșitul anului, este acela că destinațiile exotice sunt căutate de turiștii din întreaga lume, fiind recomandată efectuarea rezervărilor din timp, în pofida pandemiei.

sursa foto: DAL Travel

Constanța va fi gazda unui eveniment etalon desfășurat în acest sezon estival pe litoralul românesc. Organizat sub egida Confederaţiei Naționale pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF, proiectul “Turismul Românesc, între impas și oportunitate” – reprezintă o serie de dezbateri ce își propune să centralizeze problemele, dar și soluțiile mediului de afaceri specific, pentru a veni în sprijinul acestora printr-un dialog continuu, constant și eficient cu autoritățile locale și centrale. Pentru a afla mai multe detalii despre evenimentul ce se va desfășura joi, 5 august, pe platoul din fața Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța, am stat de vorbă cu organizatorul evenimentului, Cristina Chiriac, președinte CONAF.

R: Cum a prins contur ideea acestui proiect?

C.C.: Ideea a venit natural când, în urma unei discuții aplicate asupra situației economice post-pandemice, am realizat că nu doar sectorul HoReCa ci întreg turismul românesc, care cuprinde o paletă largă de servicii, atât pe orizontală cât și  pe verticală, a suferit pierderi importante. Atunci, mi-a venit în minte modelul austriac, care, pentru a revigora economia, a identificat un sector cu potențial imens – turismul și a accelerat pregătirea profesională a tinerilor pentru meseriile din acest sector, în vederea creării de valoare adăugata în economie și a scala turismul ca pilon de creștere durabilă rapidă. Astfel, a prins contur proiectul România Turistică, care își propune să fie o platformă de dezbatere publică, de găsire a oportunităților și de rezolvare a sincopelor, astfel încât, atunci când vorbim de turism să avem în vedere creșterea economică durabilă, nu doar perspectiva atragerii de turiști.

R: Cât de necesar este un astfel de proiect pentru revitalizarea turismului românesc?

C.C.: Este mai mult decât necesar să se facă pași concreți pentru ca țara noastră să devină o Românie Turistică. Aici vorbim despre conexiuni economice pe care le generează turismul în relația cu alte sectoare, de crearea de locuri de muncă, construirea și consilidarea unei imagini de țară, și de contribuția la PIB. Cu toții vorbim despre potențialul fantastic al țării noastre care dispune de toate resursele posibile pentru a performa în turism, însă niciodată nu ne atingem cu adevărat obiectivele, pe care, să fim onești, nici nu ni le stabilim cu fermitate.

R: Constanța, un pol turistic important al țării noastre deschide seria dezbaterilor publice. Care sunt principalele probleme pe care le-ați reperat în zona litoralului românesc și vor fi dezbătute în cadrul evenimentului de pe 5 august?

C.C: Am ales Constanța pentru că suntem în plin sezon estival și am revenit la normalitate după mai bine de un an de zile în care totul a fost închis. Evident, că această “revenire” lasă urme adânci în buzunarele operatorilor economici, iar reclădirea pe baze solide va fi de durată. Sunt multe probleme: lipsa forței de muncă calificate, investiții rămase nefinalizate, altele care au fost finalizate – plajele, cu o situație juridică încă incertă care afectează antreprenorii de pe litoral. Amintesc, de asemenea, impactul noilor tehnologii și digitalizarea în sectorul turism, cât și nevoia stringentă de parteneriat public – privat; acestea sunt doar câteva dintre punctele dezbaterii de pe litoral din 5 august.

Confederaţia Națională pentru Antreprenoriat Feminin – CONAF este singura confederație care susține și promovează antreprenoriatul feminin și care are ca obiectiv apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice și culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autoritățile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.

Încă de la înființarea sa, CONAF organizează cu succes evenimente importante pentru mediul antreprenorial din România. Iar evenimentul de la Constanța, din data de 5 august, reprezintă debutul proiectului și este organizat de către CONAF, alături de Asociația de Dezvoltare Durabilă Constanța, Asociația Națională a Antreprenorilor și Alianța Pentru Turism.

Sursa foto: CONAF

Bulgaria elimină orice restricţie pentru turiştii care vin din România. Anunţul a fost făcut de executivul de la Sofia.

Vestea bună este că turiștilor români li se va solicita doar actul de identitate sau pașaportul până la finalul sezonului, indiferent de situația epidemiologică.

Până pe 7-8 august, gradul de ocupare pe litoralul bulgăresc este extrem de ridicat, iar turiştii români trebuie să ştie că foarte greu mai pot găsi locuri. Tocmai de aceea, recomand rezervările după 10-15 august, când vorbim de tarife mai bune, de oferte speciale cu până la 30% reducere şi de o relaxare mai mare a gradului de ocupare.

Recomand mai ales luna septembrie, pentru că vorbim de reduceri atractive, vremea este foarte bună, iar anul trecut vânzările au mers foarte bine până spre 20 septembrie”, a declarat Sebastian Constantinescu, director general Travel Planner.

Potrivit sursei citate, în 2021, interesul românilor faţă de litoralul bulgăresc este cel puţin dublu faţă de vara anului 2020.

“Acest an a marcat o creştere importantă a interesului românilor faţă de litoralul bulgăresc, cu minimum 100% faţă de sezonul estival 2020. Este drept, a contribuit şi faptul că Grecia se află pe lista galbenă iar Bulgaria nu solicită nimic în plus turiştilor români faţă de anii precedenţi la trecerea graniţei”, a mai spus Constantinescu.

Sursa: Travel Planner