Connect with us

Traditii romanesti

Rețetă de post | Prăjitură cu biscuiți și budincă de mere

Published

on

Ingrediente :

– 4-5 mere dulci

– 100 g zahăr

– 150 ml apă

– 1 plic de budincă de vanilie

– 350 g biscuiți simpli

– esență de rom

– scorțișoară

Mod de prepare:

Se taie merele feliuțe, apoi se pune apa și zahărul la fiert, amestecând ușor, până când zahărul se topește. Când siropul este gata se adaugă merele și se lasă pe foc până când se înmoaie, având grijă să nu se fiarbă prea mult. Se amestecă praful de budincă în 100 ml de apă și apoi se toarnă peste mere. Se lasă compoziția pe foc timp de 2 minute, se amestecă ușor și se adaugă câteva picături de esență de rom. Când budinca de mere este gata, se așează  într-o tavă, pe rând, un strat de biscuiți simpli, apoi un strat de budincă, având grijă ca ultimul strat să fie unul de budincă. Se lasă prăjitura la rece pentru câteva ore, înainte de a o servi.

Prăjitura cu biscuiți și budincă de mere are un aspect și o savoare de neuitat! Poftă bună!

Sursa: qbebe.ro

Traditii romanesti

Exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară – “Cămaşă cu ciupag”

Published

on

Cămaşa se încadrează în seria pieselor comune centrului Transilvaniei, fiindu-i caracteristic „ciupagul”- câmp ornamental trapezoidal dispus sub bentiţa din jurul gâtului, având o broderie specifică, realizată pe creţuri, constând în motive rombiforme concentrice.
Sub aspectul croiului, cămaşa se înscrie în categoria celor cu foile încreţite în jurul gâtului, prinse sub o bentiţă îngustă şi asamblate prin cheiţe, croşetate alternativ cu bumbac negru şi vişiniu. Pe mâneci, la nivelul cotului, cămaşa prezintă un registru decorativ, cunoscut în zonă sub denumirea „pui pe cot”. Pe acest registru apar motive florale şi geometrice, brodate la fir şi peste fire, asociate cu mici câmpuri ajurate. Mânecile ample se termină cu volane („fodori”), marcate prin boderii pe creţuri realizate cu bumbac vişiniu. La baza acestora a fost adăugat un un şir cu motive florale şi geometrice, brodate la fir şi peste fire, ce se continuă cu un feston.
Piesa a fost achiziţionată în anul 1988 de la cercetătoarea Elena Secoşan şi provine din zona Bistriţa- Năsăud, fiind lucrată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Datorită valorii sale excepţionale, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, a fost propusă pentru a fi clasată în categoria juridică TEZAUR.

Continue Reading

Actualitate

Meșteșugul încondeierii ouălor

Published

on

Încondeierea ouălor de Paști este un vechi meșteșug, fiind rezervat mai ales femeilor, care în Joia Mare din Săptămâna Patimilor obișnuiesc să vopsească ouă, sau să le înfrumusețeze după priceperea artistică a fiecăreia.

Ouăle astfel decorate se numesc închistrite – în Moldova, Bucovina de Nord, Banat și încondeiate sau scrise – în Valahia și Ardeal, dar se făceau în zona Vrancei și ouă în relief cu ceară de albine colorată aplicată pe coaja oului.

Pentru decorarea ouălor de Paști, se foloseau borcane de lut pentru prepararea culorilor și chișița sau condeiul – un bețișor cu un tub din alamă prin care picură ceara de albine fierbinte, pentru trasarea motivelor.

În vechime, toate culorile se preparau de gospodine numai din buruieni, din flori și frunze, din fructe de copaci, din lemn de diferite esențe, apoi s-au folosit prafuri și aniline cumpărate de la prăvălii.

Rețetele vopsitului ouălor cu plante sunt numeroase. Galbenul și nuanțele de maro se obțineau din alior, din frunze de dud sau arin, din răchită, sunătoare și coji de ceapă. Culoarea albastră se scotea din flori de viorele. Pentru verde se întrebuințau drobița, frunzele de nuc, coaja de arin și măr dulce. Pentru culoarea neagră se utilizau coaja verde a nucilor, rădăcina de ștevie, fructe coapte de boz. Culorile se fixau cu piatră acră sau alaun.

Desenarea ouălor cu condeiul presupune îndemânare și pricepere. Se începe cu împărțirea câmpurilor ornamentale cu linii trasate cu ceară, apoi oul este introdus pe rând în culori, de la cea mai deschisă culoare la cea mai închisă, pe măsura îmbogățirii desenului pe fiecare spațiu. La sfârșit ceara se șterge cu o cârpă încălzită, rămânând o compoziție policromă de o rară frumusețe.

Motivele reprezentate pe ouă sunt inspirate din natură, din viața rurală și cea spirituală: crucea, pristolnicul, steaua, calea rătăcită, frunza de stejar, crenguța bradului, spicul de grâu, albina, coarnele berbecului, uneltele de muncă, cusăturile de pe cămăși.

În patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța se află o colecție de ouă încondeiate achiziționate din sate specializate în acest meșteșug din Bucovina precum: Paltinu, Vicovu, Sucevița, Vatra Moldoviței, Brodina și Lupcina, din Bran și Câmpulung Muscel – Muntenia, din Maramureș, dar și din Dobrogea unde ouăle se scriau cu ceară în bicromia alb-roșu, meșteșugul fiind învățat local de la femeile pricepute venite în Dobrogea din nordul Moldovei.

Sursa: Muzeul de Artă Populară Constanţa

Continue Reading

Actualitate

15 comune din Tulcea, promovate prin PNRR, ca obiective gastronomice tradiționale

Published

on

Comunele Luncavița, Cerna, Peceneaga, Frecăței, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jijila, Niculițel, Jurilovca, Sarichioi, Mahmudia, Murighiol, Crișan, Sfântu Gheorghe și Chilia Veche vor fi incluse pe lista obiectivelor gastronomice tradiționale românești și vor fi promovate cu bani europeni prin PNRR, anunță Consiliul Județean Tulcea:

Un număr de 15comune din județul Tulcea au fost incluse pe lista obiectivelor gastronomice ce vor fi promovate cu bani europenei, prin ProgramulNaționaldeRedresareșiReziliență.

Bucătăria Deltaică și Bucătăria Hercinică constituie propunerile de obiective întocmite și depuse de Consiliul Județean Tulcea în vederea finanțării prin PNRR. Acestea au fost selectate pentru a fi cuprinse în Traseul Gastronomiei Tradiționale Românești, una dintre cele 12 rute culturale care vor fi finanțate în cadrul acestui program. Obiectivele au fost aprobate recent prin ordin comun al miniștrilor Investițiilor și Proiectelor Europene, Antreprenoriatului și Turismului, Culturii, respectiv Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, fiind incluse în jalonul 331 al componentei 11 – Turism și Cultură din cadrul PNRR.

Obiectivul Bucătăria Hercinică vizează comunele Luncavița, Cerna, Frecăței, Greci, Hamcearca, Horia, Izvoarele, Jijila și Niculițel, iar BucătăriaDeltaică cuprinde comunele Jurilovca, Sarichioi, Mahmudia, Murighiol, Crișan și Sfântu Gheorghe.

Alături de acestea, în cadrul componentei Refacerea Peisajului Cultural din Delta Dunării, prin PNRR va fi finanțată și restaurarea a câte șase gospodării tradiționale din comunele/localitățile Jurilovca, Mahmudia, Murighiol, Caraorman, Chilia Veche și Periprava.

De asemenea, în cadrul Rutei Satelor cu Arhitectură Tradițională va fi finanțată restaurarea a câte opt gospodării tradiționale din comunele Cerna și Peceneaga.

Sursă Info: Consiliul Județean Tulcea, Foto: VisitJurilovca

Continue Reading

Actualitate

Tradiţii de Buna Vestire

Published

on

Vineri, 25 martie, este ziua dedicată uneia dintre cele mai mari sărbători ale primăverii, Buna Vestire. Sărbătoarea aminteşte de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil i-a vestit Fecioarei Maria că-l va naşte pe Pruncul Iisus.

Denumirea populară a sărbătorii este Blagoveştenia, iar în legătură cu aceasta, la sate, s-au conservat o serie de tradiţii şi obiceiuri care s-au perpetuat în timp.

În această zi, înainte de răsăritul soarelui, se fac focuri în grădini, ca semn că primăvara a venit, dar şi pentru a asigura protecţie viilor şi livezilor. Fumul alungă eventualii dăunători care ar putea produce pagube grădinilor şi pomilor fructiferi, luându-le rodul.

Blagoveştenia se sărbătoreşte pentru ca oamenii să fie feriţi de boli şi fulgere, dar şi pentru bunul mers al treburilor.

Sărbătoarea a generat şi o serie de superstiţii, multe dintre ele fiind legate de vremea ce urmează şi de recoltele anului în curs. Astfel, se spune că cine seamănă de Buna Vestire iese în pagubă, deoarece seminţele puse în pământ vor fi mâncate de păsările cerului. Pentru a fi feriţi de necazuri, oamenii nu au voie să se certe şi să se supere.

Tot acum, se fac şi previziuni meteorologice: dacă în ziua de Blagoveştenie va fi cald şi însorit, anul va fi unul îmbelşugat, iar vremea bună din această zi se va păstra şi în zilele de Paşti.

În calendarul popular al românilor, această zi se mai numeşte şi ,,Ziua Cucului”, deoarece cântecul cucului, pasăre oraculară, se aude prima dată de Blagoveştenie. Cântecul acestuia, cu multe înţelesuri pentru români, se sfârşeşte de Sânziene. Tot în această zi, se spune că se ,,dezleagă” şi limba celorlalte păsări.

Chiar dacă Buna Vestire cade în perioada Postului Mare, pentru a o cinsti cum se cuvine, Biserica acordă dezlegare la peşte, peştele fiind un simbol creştin. Conform tradiţiei, cel care mănâncă peşte în această zi va fi tot timpul anului ca ,,peştele în apă”.

În patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanţa există patru icoane pictate pe sticlă ce au ca temă Buna Vestire. Icoanele sunt operele unor iconari anonimi din centrele Nicula (Cluj) şi Şcheii Braşovului (Braşov), una fiind realizată în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, iar celelalte în prima şi a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

 

Continue Reading

Nordis Hotels

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222