Când era doar o fetiţă visa la o viaţă de poveste. Dar a ajuns la vârsta de 37 de ani şi trăieşte un coşmar. Vorbim despre o femeie care a fost forţată să se maturizeze brusc, ajutată de pumnii şi de palmele unui soţ agresiv….care nu demult îi promitea lumea.

„La început era frumos, era bine, apoi soţul meu s-a schimbat. A început să bea, a început să devină violent, a început să ne bată pe mine şi pe copii.”, a mărturisit femeia.

Şaisprezece ani de căsnicie şi patru copii îi unesc pe cei doi. Oricine ar auzi i-ar felicita pe soţi pentru realizările lor, însă de fapt femeia ar trebui felicitată pentru reuşita ei de a fi încă în viaţă.

Reporter: A încercat să vă lovească cât aţi fost însărcinată?

Victimă: Da.

Reporter: Când aţi plecat de-acasă cu copiii el era acolo?  A încercat să vă oprească?

Victimă: El era beat, dormea. Eu am plecat la 2 dimineaţa.

Reporter: Nu vă era teamă că s-ar putea întâmpla ceva mai rău?

Victimă: Ba da. Am stat şi la pat bătută…

Violenţa domestică este rezultatul dorinţei agresorului de a avea putere şi control. Alcoolismul, săracia, lipsa de spaţiu favorizează pe lângă violenţa psihologică, şi pe cea fizică.
Nu este prima dată când femeia şi-a luat cei patru copii şi a fugit în toiul nopţii de-acasă. Pasul următor a fost să se adreseze autorităţilor. Nu este o noutate însă că femeile care sunt bătute constant de partenerii lor şi care reuşesc să ajungă la poliţie sau în faţa instanţei, trebuie să demonstreze că violenţa este o obişnuinţă, altfel nu obţin un ordin de protecţie.

“Prima dată tot aşa ….eram la muncă, iar el a bătut copilul şi am ajuns la Centrul Maternal Mangalia, unde am stat 7 luni. Ordinul de restricţie mi s-a respins din cauza lipsei matorilor. El venea la mine la muncă în stare de ebrietate, însă nu a vrut nimeni să fie martor. “, a spus femeia cu ochii în lacrimi.

Educaţia precară reprezintă o a doua principală cauză a violenţei domestice, pentru că ea le face pe femei să creadă că e normal ca bărbatul să-şi lovească femeia şi să adopte o atitudine supusă faţă de acesta, e normal ca femeia să se ocupe singură de muncile casei şi să crească ea copiii pentru că barbatul este principalul factor decizional în familie, având rolul de a se ocupa de latura financiară.

“Ea a venit foarte dezorientată, foarte speriată de cele întâmplate…atât ea, cât şi cei patru copii. Ştim cu toţii că un mediu familial marcat de agresivitate verbală şi fizică nu este mediu adecvat pentru sănătatea psiho-emoţională a persoanei ….un copil nu se poate dezvolta normal într-un astfel de mediu.”, a declarat Daniela Paris, psiholog.

Efectele unui mediu violent asupra copiilor pot include sentimente de teamă, neîncredere, ruşine, furie, neputinţă, stimă de sine scăzută şi depresie.

Reporter: Aţi vorbit cu copiii? Ei ce zic?

Victimă: Sunt de-acord cu mine, nici nu vor să audă de el. Foarte deschis vorbesc cu ei despre cum e situaţia, cum suntem, şi…cum sperăm la mai bine. Poate să mai treacă timpul, dar cel mare în nici un caz nu vrea să audă de el, nu vrea să îl vadă. E decizia lor.

 “Un copil nu se poate dezvolta normal într-un astfel de mediu. Decizia dumneaei a fost extrem de importantă de a se rupe de acel mediu, de a-şi scoate copiii din acel mediu şi de a solicita ajutorul nostru.”, spune psihologul Daniela Paris.

O mână întinsă la momentul potrivit poate fi salvarea. Pentru mama din povestea noastră, specialiştii din cadrul Centrului de Primire în Regim de Urgenţă a Mamei şi Copilului din Constanţa, au reprezentat salvarea. Clădirea funcționează în regim hotelier și dispune de toate dotările necesare, astfel încât femeile care apelează la sprijinul Direcției pentru Protecția Copilului să beneficieze de un spațiu adecvat pentru ele și micuții lor.

Anul trecut, 29 mame cu 56 de copii au cerut sprijin Direcției pentru Protecția Copilului pentru a le oferi un adăpost. Și în acest an, sunt 9 mame cu 20 de copii care au nevoie de ajutor pentru a se pune pe picioare și pentru a le asigura copiilor un pat sigur și hrană.

sursă foto: www.stiridegalati.ro