Anul Nou, sărbătoare laică prin excelență, punte de trecere între vechi și nou, are o importanță aparte în satul tradițional românesc.

Se zice că acum anul îmbătrânește, proces amintit de sfinții cu barbă albă prăznuiți în ultimele luni ale anului (Sfântul Andrei, Sfântul Nicolae) și de Moș Crăciun. Întinerirea anului este marcată de sfinții tineri sărbătoriți din ianuarie până primăvara: Vasile, Toader și Sfântul Gheorghe, fără a-l omite din această categorie pe Dragobetele cel năvalnic.

Pentru a fi feriți de boli, energii negative și pentru a îndepărta duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, oamenii din satul tradițional au apelat la o mulțime de acte rituale (zgomote produse de bice, tălăngi și buhaiuri) și jocuri cu măști.

Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, cu variantele ei Turca, Brezaia, Bourița sau Cerb. Jocul Caprei, pe versuri ritmate, acompaniat de instrumente tradiționale, este însoțit de un alai de măști (moși, babe, urâți, țigani, țigănci).

În ajunul Anului Nou există și obiceiul de a merge cu Plugul (adulţii) și Plugușorul (copiii), care invocă belșugul, practicile agrare de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat și pregătirea pâinii. La anumite intervale de timp, textul recitat al Plugușorului era însoțit de zgomote menite să alunge duhurile rele: buhaiuri, clopote sau tălăngi.

În dimineața de Anul Nou, copiii obișnuiau să meargă pe la casele gospodarilor cu Sorcova, pentru belșug și sănătate. În vremuri străvechi, urătura tradițională se făcea cu o crenguță de pom fructifer înflorită pusă la înmugurit în ajunul Sfântului Andrei sau de Sfântul Nicolae. Ulterior, ramura a fost înlocuită cu o nuia cu rămurele împodobite cu fire de lână colorată și cu busuioc, Dacă cu Sorcova mergeau copiii mici, cei mai mărișori plecau în dimineața Anului Nou cu Semănatul, cu boabe de grâu, secară și orz, invocând în acest fel prosperitatea agrară.

În 2020, Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc este sărbătorită, în România, în prima duminică a lunii octombrie, respectiv la 4 octombrie. Evenimentul a fost instituită prin Legea nr. 79/2019 și promulgat de preşedintele Klaus Iohannis prin Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019.

Totodată, actul normativ stabileşte şi definiţia vinului românesc: “În sensul prezentei legi, prin vin românesc se înţelege vinul obţinut din struguri proveniţi în proporţie de 100% din România şi care are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.

“Este un prilej perfect pentru parteneriate public-private prin care să celebrăm gastronomie românească altfel decât în fața grătarului cu paharul de tulburel în mână. Putem organiza dezbateri, conferințe, expoziții tematice, lansări de carte etc. Mi-aș dori ca restaurantele să se folosească de acest pretext pentru a prezenta meniuri special concepute pentru această zi”, a declarat Cosmin Dragomir (gastroart.ro).

“Este un pas important pentru ne stabili identitatea culinară națională, regională, locală și microlocală. Promovarea gastronomiei și a vinurile autohtone se face după ureche, după cum îl taie capul pe fiecare. Poate e timpul să avem un concept robust și atractiv pentru potențialii turiști, o strategie pe termen scurt, mediu și lung care să fie în folosul tuturor”, este de părere și Chef Nico Lontras, primul profesionist român care a deschis dezbaterea publică privind nevoia de restaurare și valorificare a gastronomiei de la noi din țară.

Sursa: gastroart.ro

Astăzi este prima zi a postului Adormirii Maicii Domnului ce are o durată de două săptămâni şi se încheie de praznicul Adormirii Maicii Domnului, în ziua de 15 august.  

Postul ne aduce aminte de virtuţile alese ale Preasfintei Fecioare precum şi de postul ţinut de către Maica Domnului, prin care s-a pregătit pentru trecerea la cele veşnice.

Ca vechime, este de dată mai recentă faţă de celelalte posturi de peste an. Originea lui se situează undeva în secolul V, odată cu dezvoltarea cultului Maicii Domnului. Uniformizarea rânduielilor bisericeşti cu privire la acest post s-a petrecut în anul 1166, la un sinod local din Constantinopol.

Conform tradiției, în Postul Adormirii Maicii Domnului nu este bine să speli haine cu mâna, să consumi preparate din carne și nici să faci treabă în casă în timpul slujbelor de peste zi de la biserică. Nu se fac nunți, botezuri și alte petreceri. Sunt interzise toate evenimentele care implică dans și voie bună, căci sunt considerate o lipsă de respect față de Fecioara Maria.

Se consumă în special hrană uscată, dar doar după ora 15:00. Până la această oră este bine să nu mâncăm nimic, ci doar să ne rugăm și să ne împăcăm cu cei pe care i-am supărat. Este și o zi benefică pentru păreri de rău și reconcilieri.

Canoanele Bisericii prescriu dezlegare la peşte în data de 6 august, la praznicul Schimbării la Faţă a Domnului.