Rusaliile, Cincizecimea sau Pogorârarea Sfântului Duh este una dintre cele mai vechi sărbatori creștine. Este prăznuită la 50 de zile de la Înălțarea Domnului, când Duhul Sfânt s-a coborât la apostoli. Mai este cunoscută și că fiind și că ziua Întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creștinism 3.000 de oameni.
Sărbătoarea Rusaliilor este una dintre cele mai vechi sărbători creștine, împreună cu cea a Paștilor, fiind prăznuită încă din vremea sfinților apostoli. Ortodocșii sărbătoresc, duminică și luni, Cincizecimea sau Pogorârea Sfântului Duh peste sfinții apostoli, sărbătoare creștină care mai este cunoscută în popor că Rusalii sau Duminică Mare.
Cuvântul Rusalii provine din latinescul „rosalia”, care simbolizează sărbătoarea trandafirilor, dar reprezintă și fetele împăratului Rusalim, despre care se credea că aveau puteri magice și seduceau oamenii, pedepsindu-i pe cei care nu le respectau.
De Rusalii se cunosc mai multe superstiții, iar oamenii încă păstrează unele din tradițiile strămoșești, își împodobesc casele cu frunze sfințite de tei sau de nuc, pentru a îndepărta duhurile rele, ung ușile cu usturoi, pentru a fi feriți de ghinion.
În credință populară, Rusaliile sunt spiritele morților care, după ce au părăsit mormintele la Joimari și au petrecut Pastile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ și încep să facă rele oamenilor.
Legendele spun că Ielele sau Rusaliile sunt ființe fantastice, care umblă prin văzduh și pot lua mințile oamenilor dacă nu respectă ziua. Rusaliile, cunoscute sub diferite nume –zane sau imparatesele-văzduhului, umblă îmbrăcate în alb, iar locurile în care dansează rămân arse și neroditoare.
În unele zone ale țării, în sâmbătă Rusaliilor se împart oale împodobite cu flori pentru pomenirea morților. În duminică Rusaliilor, se împart farfurii colorate pentru vii.
Sursa foto: playtech.ro