Sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată, în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate, prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărți poștale digitale”, benzi desenate, spectacol video, prezentarea unei colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică. Reprezentanțele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia și Veneția vor promova în mediul online tradiția Mărțișorului.

Tradiția Mărțișorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Un atelier de creație, realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunității românești din Belgia, este propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărțișorului.

Mărţişorul este celebrat anul acesta, în format online, de ICR Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, printr-un material video realizat de echipa reprezentanței de la Lisabona, distribuit la 1 martie pe platformele de socializare ale celor două instituții. Vor fi prezentate obiceiuri și datini românești de 1 martie, semnificația Mărțișorului, precum și imagini cu tradiționalul program de ateliere de creație, derulat de ambasadă și ICR Lisabona în anii anteriori. Materialul video se va încheia cu o expoziție virtuală care va cuprinde unele dintre cele mai reușite mărțișoare realizate în anii trecuți de micii participanți.

Un film în limba engleză despre tradiția Mărțișorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum și pelicula „Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanța ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie.

Povestea Mărţișorului, un simbol important al dragostei, purității și înnoirii, şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii, în România și Statele Unite, vor fi prezentate publicului american, la 1 martie, într-un nou episod al seriei „Geografiile tradiției”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanței ICR New York.

Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu va realiza, special pentru ICR Paris, portrete ale cunoscutelor sale personaje, Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur, care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb.

Accademia di Romania va organiza ,,Cuvânt de mărţişor”, un eveniment online ce constă în realizarea și publicarea unei colecții de 30 de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române. Albumul ,,Cuvânt de mărțișor” va deveni un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanței și pe site.

Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradițiile legate de mărțișor din România, va fi difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica vor vorbi despre tradițiile de mărțișor, iar materialul video va ilustra confecționarea mărțișoarelor, precum și prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara.

Muzeul de Artă Populară Constanța găzduieşte, în perioada 24 februarie-1 martie, expoziția temporară „Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români. Simbol și mesaj”.

Vizitatorii vor putea admira piese de port, țesături, ceramică, piese cu valoare ceremonială, ce au în prim-plan legenda lui Dragobete, „cap de primăvară”.

Dragobetele, sărbătorit la 24 februarie, este zeul dragostei şi este înfățișat ca un flăcău chipeș și iubăreț.

Expoziția reconstituie atmosfera satului tradițional, în ziua de Dragobete, când băieții și fetele se adunau în cete și porneau la pădure pentru a culege primele flori de primăvară. Atunci se furau primele săruturi, de unde și zicala „Dragobetele sărută fetele” și se formau perechi care pecetluiau iubirea prin căsătorie.

În expoziția este reprezentată și Baba Dochia, mama lui Dragobete, şi urcușul ei simbolic pe munte cu turma de oi, cu furca de tors în brâu, și lepădarea celor nouă cojoace.

Pentru că Dragobetele era o sărbătoare a dragostei și a fertilității, un alt centru de interes al expoziție îl constituie „nunta” sau „logodna păsărilor”, deoarece se spune că începând din această zi, păsările nemigratoare se adună în stoluri, formează perechi și încep să-și construiască cuiburi. „Nunta păsărilor” este sugerată prin ștergare viu colorate și piese de ceramică, decorate cu motive avimorfe.

În semn de omagiu adus iubirii, expoziția va putea fi vizitată gratuit, chiar în ziua de Dragobete, mâine, 24 februarie, între orele 09:00-17:00.

Anul Nou, sărbătoare laică prin excelență, punte de trecere între vechi și nou, are o importanță aparte în satul tradițional românesc.

Se zice că acum anul îmbătrânește, proces amintit de sfinții cu barbă albă prăznuiți în ultimele luni ale anului (Sfântul Andrei, Sfântul Nicolae) și de Moș Crăciun. Întinerirea anului este marcată de sfinții tineri sărbătoriți din ianuarie până primăvara: Vasile, Toader și Sfântul Gheorghe, fără a-l omite din această categorie pe Dragobetele cel năvalnic.

Pentru a fi feriți de boli, energii negative și pentru a îndepărta duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, oamenii din satul tradițional au apelat la o mulțime de acte rituale (zgomote produse de bice, tălăngi și buhaiuri) și jocuri cu măști.

Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, cu variantele ei Turca, Brezaia, Bourița sau Cerb. Jocul Caprei, pe versuri ritmate, acompaniat de instrumente tradiționale, este însoțit de un alai de măști (moși, babe, urâți, țigani, țigănci).

În ajunul Anului Nou există și obiceiul de a merge cu Plugul (adulţii) și Plugușorul (copiii), care invocă belșugul, practicile agrare de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat și pregătirea pâinii. La anumite intervale de timp, textul recitat al Plugușorului era însoțit de zgomote menite să alunge duhurile rele: buhaiuri, clopote sau tălăngi.

În dimineața de Anul Nou, copiii obișnuiau să meargă pe la casele gospodarilor cu Sorcova, pentru belșug și sănătate. În vremuri străvechi, urătura tradițională se făcea cu o crenguță de pom fructifer înflorită pusă la înmugurit în ajunul Sfântului Andrei sau de Sfântul Nicolae. Ulterior, ramura a fost înlocuită cu o nuia cu rămurele împodobite cu fire de lână colorată și cu busuioc, Dacă cu Sorcova mergeau copiii mici, cei mai mărișori plecau în dimineața Anului Nou cu Semănatul, cu boabe de grâu, secară și orz, invocând în acest fel prosperitatea agrară.

În 2020, Ziua naţională a gastronomiei şi a vinului românesc este sărbătorită, în România, în prima duminică a lunii octombrie, respectiv la 4 octombrie. Evenimentul a fost instituită prin Legea nr. 79/2019 și promulgat de preşedintele Klaus Iohannis prin Decretul nr. 395 din 24 aprilie 2019.

Totodată, actul normativ stabileşte şi definiţia vinului românesc: “În sensul prezentei legi, prin vin românesc se înţelege vinul obţinut din struguri proveniţi în proporţie de 100% din România şi care are inscripţionat pe etichetă drapelul României”.

“Este un prilej perfect pentru parteneriate public-private prin care să celebrăm gastronomie românească altfel decât în fața grătarului cu paharul de tulburel în mână. Putem organiza dezbateri, conferințe, expoziții tematice, lansări de carte etc. Mi-aș dori ca restaurantele să se folosească de acest pretext pentru a prezenta meniuri special concepute pentru această zi”, a declarat Cosmin Dragomir (gastroart.ro).

“Este un pas important pentru ne stabili identitatea culinară națională, regională, locală și microlocală. Promovarea gastronomiei și a vinurile autohtone se face după ureche, după cum îl taie capul pe fiecare. Poate e timpul să avem un concept robust și atractiv pentru potențialii turiști, o strategie pe termen scurt, mediu și lung care să fie în folosul tuturor”, este de părere și Chef Nico Lontras, primul profesionist român care a deschis dezbaterea publică privind nevoia de restaurare și valorificare a gastronomiei de la noi din țară.

Sursa: gastroart.ro