Bulgaria are toate șansele să rămână și în acest an principala destinație externă accesibilă românilor. Potrivit reprezentanților din turism, 2021 a fost un an bun pentru litoralul bulgăresc, în special din punct de vedere al turiștilor români, care s-au aflat pe primul loc ca pondere în rândul vizitatorilor străini. Aceleași sunt previziunile și pentru noul sezon estival.

Turiștii trebuie să știe că pe fondul inflației și al nesiguranței determinate de pandemie, prețurile au crescut ușor. Tarifele aplicate de hotelurile de pe litoralul bulgăresc sunt influențate mult de piețele vestice, dinspre care turiștii veneau și în capetele de sezon, pe când  românii și bulgarii se rezumă la perioada iulie – august.

La fel ca și anul precedent, turiștii trebuie să știe că vor fi numeroase oferte speciale, mai ales că hotelierii din țara vecină se așteaptă la un sezon de vară cât mai bun. Bulgaria este o țară cu grad similar de vaccinare precum România, iar dacă aceasta poate fi o problemă pentru vest europeni, pentru români cu siguranță nu va fi. Situația va depinde destul de mult și de contextul celorlalte două destinații externe tradiționale ale românilor, Turcia și Grecia. În general, au fost restricții mai mari către aceste destinații către care au călătorit mai ales turiștii vaccinați, o parte rezervând din timp, pe când Bulgaria a fost preferată de turiștii nevaccinați datorită lipsei restricțiilor.

În Bulgaria, tradiționalele stațiuni Nisipurile de Aur și Albena rămân în continuare la mare căutare, îndeosebi în rândul turiștilor din țara noastră.

“Albena, ca în fiecare an, și-a așteptat turiștii cu brațele deschise și a oferit servicii pentru toate buzunarele. Hotelurile noastre au fost foarte bine pregătite și putem spune că, în 2021, turiștii români au salvat sezonul estival, la fel cum s-a întâmplat și în 2020, iar pentru 2022 ne pregătim pentru a putea să-i așteptăm la cele mai înalte standarde.”, declară DIMA PUSNAVA, director Romanian Market Albena

Turiștii români vor prefera hoteluri de calitate, mai ales că majoritatea reprezintă familii cu copii, un aspect interesant fiind faptul că segmentul de familii cu doi copii este în creștere. Mâncarea este foarte importantă în alegerea hotelului, iar alte facilități dorite sunt proximitatea unui aqua park, poziționarea pe plajă, acces la șezlonguri, bar pe plajă.

În această perioadă, specialiștii în turism recomandă rezervările în sistem early booking, deoarece există condiții superflexibile, avansul este 0 la rezervare, anularea gratuită și plata în rate. Reducerile se situează între 15% și 35%, cele mai multe hoteluri bune practicând reduceri în jur de 20%.

Doar 121.000 de turiști și-au petrecut Revelionul 2021/2022 într-o destinație din România, cu 32% mai puțin în comparație cu Revelionul 2019/2020, și au cheltuit aproape 25,6 milioane de euro, în scădere cu 40% raportat la aceeași perioadă a anului 2019, an de referință în turismul autohton, arată datele centralizate de Federația Patronatelor din Turismul Românesc.

După doi ani de restricții, românii au putut sărbători Revelionul în condiții aproape normale, întrucât autoritățile au ridicat o parte din măsurile impuse în contextul pandemiei de coronavirus. Cu toate acestea, cei mai mulți români au preferat să petreacă noaptea dintre ani în grup restrâns și, mai ales, în locuri mai izolate. Față de anii trecuti, rezervările pentru Revelion s-au făcut pe ultima sută de metri, iar durata sejurului a scăzut de la 5 la 3 nopți de cazare față de anul trecut, explicația fiind și faptul că zilele legale nelucrătoare de 1 și 2 ianuarie au picat în weekend. În consecință, multe unități de cazare din România au avut un grad de ocupare mic sau chiar au fost goale.

Cel mai mare număr de locuri vândute de Revelion s-a înregistrat în turismul rural – aproximativ  48.000, turiştii petrecându-și noaptea dintre ani la pensiuni, cu 20% mai puțin faţă de 2019/2020. În aceste destinații, pe lângă ofertele tradiționale, au fost pregătite și pachete turistice atractive, cu cazare și masă de tip all inclusive.

Așa cum ne-am așteptat pe locul secund în clasamentul destinațiilor interne alese de români se află zona montană, unde peste 40.000 de turiști și-au petrecut Revelionului, totuși cu 18% mai puțin față de anul 2019. Cele mai solicitate stațiuni au fost cele cunoscute de pe Valea Prahovei, Poiana Brașov, zona Rucăr-Bran, Păltiniş, Rânca, Straja, precum și cele din Maramureș și Bucovina. O noutate pentru turiști a fost deschiderea primei pârtii olimpice de schi din România şi a telegondolei din staţiunea montană Borşa, situată la poalele Munţilor Pietrosul Rodnei.

Stațiunile balneare au găzduit de Anul Nou peste 16.000 de români, în scadere cu 37% față de anul 2019. Cele mai vândute pachete au fost cele cu 3 nopți de cazare și demipensiune, petrecere de Revelion, dar și acces gratuit la piscină, saună și sala de fitness.

Cea mai mare scădere – de 57% , s-a înregistrat în hotelurile si restaurantele din Bucuresti si orașele din țară, deoarece multe locații nu au fost deschise din cauza lipsei de turiști, dar și de personal. Astfel că doar 13.500 de români au ales să se distreze într-unul dintre hotelurile situate în marile centre urbane, unde sejurul minim a fost de 2 nopți.

Ca în fiecare an, au fost facute rezervări și în Delta Dunării și pe litoralul românesc, numărul turiștilor fiind totuși mic comparativ cu alte destinații.

“E important de subliniat faptul că în unitățile de cazare din țară nu au existat limită de capacitate și au fost acceptate persoanele vaccinate sau trecute prin boală, precum și persoanele testate, iar în restaurante singura restricție a fost ca acestea să funcționeze la 50% din capacitate. În anul 2021, lipsa voucherelor de vacanță a dus la creșterea numărului de turiști cazați în structuri neclasificate, care, în unele stațiuni, a ajuns să depășească numărul locurilor în unitățile clasificate. Astfel, jumătate din cei prezenți în stațiunile de pe Valea Prahovei au fost cazați în vile și apartamente neclasificate și au petrecut noaptea de Revelion în aceste structuri, cu mâncare și băutură adusă de acasă sau comandată online”, a declarat Dragoș Răducan, prim-vicepreședinte executiv FPTR.

Revelionul în străinătate

Numărul celor care au petrecut sărbătorile de iarnă în alte ţări a scăzut cu aproximativ 42% față de anul 2019 în aceeași perioadă. De-a lungul anului, incertitudinea și teama privind introducerea unor restricții au afectat vacanțele românilor în străinătate, iar numărul acestora a depins de clasificarea țărilor conform ratei de incidență. De aceea, turiștii care au preferat să petreacă noaptea de Revelion într-o destinație externă s-au hotărât în ultima clipă .

Profitând de vremea caldă, o parte dintre români au ales să călătorească cu autoturismul personal în țările apropiate din Europa, pentru a evita zonele aglomerate din aeroporturi și schimbările permanente cu privire la regulile de călătorie cu avionul. Astfel, în acest an, scăderea cererii față de anul 2019 și pierderile suferite în anul 2020 au determinat companiile aeriene să majoreze tarifele spre destinațiile solicitate în această perioadă.

Cele mai mediatizate locații unde români au ales să își petreacă noaptea dintre ani au fost destinațiile exotice îndepărtate precum: Egipt, Emiratele Arabe Unite, Zanzibar, Thailanda, Republica Dominicana, Cuba, Mexic sau Kenya. Printre preferințele turiștilor au fost și țări precum Malta și Israel.

Turism semi-organizat şi rezervările online

Și anul acesta s-a păstrat tendința de organizare pe cont propriu a vacanțelor, folosind platformele de rezervări online, mai ales pentru rezervarea biletelor de avion și a cazărilor în destinații externe, chiar dacă pe site-urile specializate în promovarea ofertelor restaurantelor și hotelurilor de Revelion numărul acestora a fost foarte mic comparativ cu anul 2019 .

sursa foto: zepelineonline.ro

Vineri, 17 decembrie, aeronava care a plecat de pe aeroportul Mihail Kogălniceanu către Istanbul a fost la capacitate maximă. În avion s-a aflat şi un grup format din 65 de turiști din Iași, București și Constanța care are ca destinaţie de vacanţă Panama. Daniel Tudora, organizatorul excursiei a declarat că întotdeauna alege să zboare din Constanța și întotdeauna cu Turkish Airlines. Motivul? “ Uneori poate fi doar un exercițiu de accesibilitate intermodală, ținând cont că este aeroportul situat cel mai aproape de unul dintre cele mai mari hub-uri aeriene din lume – Istanbulul. La care se adaugă prezența cureselor directe operate de Turkish Airlines și de posibilitatea de cuplare rapidă cu alte zboruri operate de aceeași companie pe numai puțin de 5 continente – doar Australia lipsește! Alteori este un exercițiu de empatie profesională, în contextul unei relații extraordinare pe care o am atât cu Turkish Airline Constanța, cât și cu staff-ul aeroportului, o echipă în adevăratul sens al cuvântului. Când între parteneri economici se instaurează empatia, nu poate urma decât succesul!” Cu Turkish Airlines, avem o relație de preempțiune! Daniel Tudora, organizatorul excursiei în Panama, a mai spus că în luna octombrie a avut o întâlnire cu personalul Turkish Airlines la Iaşi și a creionat câteva dintre planurile de colaborare pentru anul viitor, planuri care nu sunt mici deloc! “ Ne dorim creșterea flexibilității în modul de rutare către destinații, precum și un mai bun management al escalelor. Discuția cu domnul Armagan Otlak a fost mai mult decât amiabilă și constructivă, este un profesionist! Oricum, vorbim despre cea mai apreciată companie aeriană din lume.” a mai precizat Tudora. Pentru 2022, Daniel Tudora își propune ca destinații de vacanță Cuba, Japonia, Kazahstan și de ce nu, Africa, sau oriunde membrii grupului își doresc să meargă. Nu există reguli, nu există destinații preferate și nici destinații interzise! Directorul Turkish Airlines Constanţa,  Armagan Otlak salută seriozitatea și profesionalismul lui Daniel Tudora și apreciază în mod particular maniera sa de lucru. Pentru anul viitor, toate grupurile organizate de ghidul turistic de la Iași au biletele de avion cumpărate deja. Turkish Airlines a implementat măsuri de protecție și siguranță de 5 stele, la bordul navelor. Avioanele Turkish Airlines zboară pe ruta Constanța-Istanbul, în condiții de maximă siguranță, în zilele de vineri și duminică. Deocamdată sunt 2 zboruri săptămânale dar se fac eforturi ca din vara lui 2022 să fie operabile de pe aeroportul constănțean 4 curse aeriene către Istanbul. ”Deja s-au făcut multe rezervări și trendul este crescător, și mulți locuitori din Dobrogea își achiziționează deja bilete pentru vara viitoare, pentru a zbura de pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Suntem încrezători. Constănțenii nu zboară întotdeauna doar până  la Istanbul. Acesta a este un hub, un nod aerian, iar majoritatea pasagerilor Turkish Airlines se îndreaptă către țări de pe întreaga planetă. Tocmai de aceea, când oamenii doresc să călătorească, Turkish Airlines este prima alegere, de cele mai multe ori. ” a declarat directorul Turkish Airlines Constanţa,  Armagan Otlak. Turcia rămâne o destinație solicitată, momentan neexistând restricții majore pentru această destinație. Istanbul a ajuns la ora actuală orașul numărul 1 pentru city break-uri și Revelion, urmat de regiunea Antalya.

Cele 24 de organizații care acoperă tot spectrul industriei ospitalității, reunite sub numele Alianța pentru Turism (APT), precum și alte organizații sindicale și patronale care reprezintă toate domeniile economiei naționale susțin importanța majoră a reintroducerii voucherelor de vacanță începând cu 2022. Este esențial ca această decizie să fie  legiferată până la sfârșitul acestui an.  APT, alături de celelalte organizații sindicale și patronale, salută anunțul public privind reintroducerea vocuherelor de vacanță pentru toate categoriile de angajați începând cu 2022 si propun guvernului o formulă îmbunătățită.

În  condițiile  actualei  crize  severe  de  personal,  voucherele  de  vacanță  reprezintă  un  factor  de motivare puternic pentru angajații din domeniul public și privat. Deși s-a creat falsa percepție că angajații din sectorul privat nu pot beneficia de voucherele de vacanță, cifrele dovedesc contrariul, indicând interesul în creștere al angajatorilor privați pentru această formă de incentivare. De exemplu, de la începutul anului până la 30 septembrie 2021, sectorul privat a alocat angajaților vouchere de vacanță în valoare de peste 52 de milioane de euro, ceea ce reprezintă 17% din valoarea totală a voucherelor emise în anul precedent. Creșterea motivației și eficienței angajaților, refacerea energiei fizice și intelectuale a acestora constituie o parte dintre beneficiile aduse forței de muncă.

De asemenea, voucherele de vacanță au contribuit esențial la îmbunătățirea fiscalizării sectorului turistic, prin creșterea accelerată a numărului de structuri turistice clasificate, garantând colectarea de taxe și impozite la bugetul public. În doar 11 ani, mai precis în perioada 2010 – 2021, acestea au determinat creșterea cu 326% a numărului unităților de turism clasificate precum și dublarea locurilor de cazare. Mai precis, în octombrie 2010, potrivit ministerului de resort, existau 5458 de unități de cazare care totalizau 255.623 de locuri, iar în noiembrie 2021, cifra a ajuns la 17.800 de unități de cazare, respectiv 523.177 de locuri.  Investițiile stimulate de proiectul vouchere de vacanță au însemnat atât edificarea de noi unități de cazare, cât și modernizarea unora rămase într-o stare necorespunzătoare de zeci de ani, apariția de centre de  sănătate de  4 și  5 stele  în  stațiuni  balneare,  dar  și  construirea  de piscine,  centre spa,  restaurante moderne și alte facilități orientate spre turism sustenabil și management digitalizat.

Un alt  beneficiu important al voucherelor de vacanță este acela că  acestea pot  sprijini esențial comunitățile locale. Rezultatul va determina dezvoltarea turismului sustenabil în particular și a economiei locale în general, ca urmare a generării creșterii activității în sectoare conexe.

Voucherele de vacanță pot fi utilizate doar pentru servicii turistice în România, stimulând dezvoltarea turismului intern și sprijinind balanța de plăți a României. Firește, acordarea acestora implică facilități fiscale pentru angajatori. Voucherele sunt incluse într-un sistem electronic, iar plățile sunt simple, rapide și în siguranță, la POS sau online.

Și alte țări europene, precum Franța, Ungaria, Lituania și Cehia au astfel de stimulente. O mențiune în plus o constituie Polonia, cu un sistem care oferă stimulente pentru copii, până la 18 ani.

Este bine de știut că voucherele emise în perioada 2019 – 2020, pentru care s-a prelungit perioada de valabilitate până la finele acestui an, au fost deja consumate. Este nevoie de o nouă emisiune de vouchere, iar reintroducerea lor să fie legiferată până la 31 decembrie 2021. Astfel, turiștii dar și industria turistică vor beneficia de predictibilitatea atât de necesară care a lipsit în ultimii ani. Emiterea acestora începând cu luna decembrie 2021, pentru anul următor, ar facilita planificarea din timp a vacanțelor și ar stimula vânzările.

Știm cu toții că industria ospitalității a fost cea mai afectată ramură economică din cauza pandemiei Covid-19, cu scădere de 74% în 2020 la nivel mondial. Pe de altă parte, angajații au trecut prin doi ani dificili și au făcut față unui nivel de stres foarte ridicat. Tocmai de aceea, voucherele de vacanță reprezintă o modalitate de recuperare post-Covid pentru angajați, precum și o gură de oxigen esențială pentru industria turismului, care, astfel, va putea rezista, se va putea dezvolta și își va putea îmbunătăți serviciile.

Potrivit unui studiu al Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT), ponderea voucherelor de vacanță a fost mică în vârful de sezon pe litoralul românesc, acestea reprezentând ponderi mai mari în capetele de sezon sau pentru alte forme de turism, precum turism balneoclimateric, turism rural, turism montan etc. Circa 90 % din sumele încasate în lunile iulie și august nu fost achitate cu vouchere de vacanță. De exemplu, în 2018, ponderea încasării din vouchere de vacanță a fost de doar 4% în iulie, respectiv de 5% în august. Cele mai multe încasări cu vouchere de vacanță au fost generate în mai și noiembrie (16%). La fel, în acest an, în iulie, ponderea a fost de numai 11%, iar în august de 12%. Restul sumelor încasate au fost efectuate cu cardul, prin bancă sau cash. În plus, fiecare 1450 de lei plătiți cu vouchere de vacanță au fost completați cu încă 50% sume până la valoarea serviciilor achiziționate. Putem spune că voucherele au contribuit esențial la echilibrarea cererii turistice, atât din punct de vedere temporal, cererea fiind constantă pe tot parcursul anului, cât și prin acoperirea tuturor regiunilor turistice ale României. O parte dintre angajați au optat pentru pachete turistice în zone aflate în proximitatea localității de domiciliu.

Pe de altă parte, dacă proiectul nu ar fi relansat, iar voucherele nu ar fi emise pentru 2022, o dată cu introducerea certificatului verde și a reducerii restricțiilor internaționale, va urma un exod al turiștilor către destinații externe. Eliminarea voucherelor și în anul 2022 ar deschide calea pentru companiile de stat către alocarea de prime de vacanță în bani, fapt ce va duce la creșterea consumului produselor de import și la o presiune suplimentară pe rata de schimb euro-leu. În plus, ar fi din nou încurajată zona fiscală gri prin încetinirea procesului de autorizare a unor unități turistice și reducerea transparenței. Alte consecințe negative  ar  fi  scăderea  productivității  muncii  și  a  motivației  angajaților,  cu  impact  asupra  recuperării energiei fizice și intelectuale, a sănătății acestora, reorientarea investițiilor spre alte sectoare mai ofertante, scăderea gradului de ocupare în unitățile de cazare din România, dar și scăderea volumului de taxe și impozite colectate la bugetul de stat, creșterea șomajului prin desființarea de locuri de muncă.

Faptul că majoritatea voucherelor de vacanță au fost utilizate în anii precedenți, acordarea acestora fiind suspendată în 2021, o arată cifrele. Dacă în 2019 au fost emise vouchere în valoare de 313.186.549 de euro iar în 2020, în valoare de 309.921.280 de euro, în acest an valoarea a fost de numai 52.673.654 de euro, consumate însă de către sectorul privat.

Potrivit unei analize efectuată de către Academia de Studii Economice din București (ASE), realizată în 2019, folosind tehnici de analiză calitativă și cantitativă a datelor disponibile pentru perioada 2014-2019, 1 leu utilizat prin voucherele de vacanță înseamnă 0,10 lei venituri suplimentare la bugetul de stat, 0,51 lei suplimentări la Produsul Intern Brut, 0,36 lei venituri pentru sectorul HoReCa și 0,10 lei venituri pentru agențiile de turism. De reținut că 64.359 de lei utilizați prin voucherele de vacanță contribuie la crearea unui loc de muncă. Studiul realizat in 2019 a fost reconfirmat si 2021 printr-un nou studiu realizat de APET împreună cu Academia Română.

Alianța pentru Turism (APT) solicită reintroducerea urgentă a voucherelor de vacanță și apreciază discuțiile din mediul politic referitoare la această posibilitate. Această măsură este așteptată și de către alți parteneri sociali ai APT, organizații importante precum CNS Cartel Alfa, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Asociația Profesională a Emitenților de Tichete (APET), Confederația Patronală Concordia, Federația Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR).

Pentru o flexibilitate a rezervărilor și pentru o predictibilitate mult mai mare atât pentru angajați, cât și  pentru  industria  turismului,  Alianța  pentru  Turism  recomandă  legiferarea  acordării  voucherelor  de vacanță pentru o perioadă mai lungă, de minim 5 ani.

În prezent, Alianța pentru Turism a finalizat un proiect care urmărește să împrospăteze conceptul voucherelor de vacanță, îndreptând focusul pe angajații din mediul privat. Obiectivul APT este acela ca, pe lângă angajații bugetari, două milioane de angajați din mediul privat să beneficieze de această facilitate. De asemenea, poate fi folosit modelul polonez, de sprijinire a copiilor, minim 25% din suma primită de adult urmând să revină și celor sub 18 ani. APT sugerează o contribuție dublă stat-angajator, care poate avea un aport cu sume egale pentru acordarea voucherelor de vacanță. Este preferabil un ajutor mai mic (nu neapărat 6 salarii minime), dar acordat mai multor angajați.

APT invită toți partenerii care susțin proiectul la un dialog asupra acestor propuneri.