București, 21 septembrie 2023. Guvernul a publicat un set de măsuri fiscale pentru a reduce deficitul bugetar, amplificat excesiv și nedorit în prima jumătate a anului. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) avertizează că o serie de măsuri pentru finanțarea deficitului bugetar vor afecta în mod negativ bugetul de stat și vor încuraja economia subterană.

Referitor la introducerea alternativei în bani la tichetele de masă, CONAF avertizează că această măsură nu este nici în avantajul statului, nici în avantajul angajatorilor sau salariaților. Într-o lume digitală, în care unele state iau în calcul eliminarea banilor fizici, la noi este propusă acordarea de bani ca alternativă la tichetele de masă, ceea ce va face imposibilă trasabilitatea cheltuirii sumelor alocate și ar încuraja utilizarea sumelor în alte scopuri decât cele pentru care sunt alocate.

Acordarea de bani în locul tichetelor va duce la cheltuirea acestor sume fără asigurarea obiectivului pentru care au fost acordate, banii pentru masă vor putea fi astfel folosiți pentru orice alt tip de cheltuială, inclusiv nefiscalizată, încurajând economia subterană. Cardurile de masă sunt acordate angajaților pentru a mânca la prânz, iar prin această modificare se va schimba substanțial destinația acestor bani, transformându-i în lichidități care vor ajunge în alte zone ale economiei, cum ar fi jocurile de noroc.

„Chiar dacă propunerea este prezentată ca fiind alternativă, angajatorul putând alege între tichetele de masă și acordarea sumei în bani, considerăm că cea mai bună soluție pe care Guvern poate să o adopte este să păstreze tichetele de masă pe carduri restricționate pentru a se asigura astfel că măsurile pe care le adoptă vor descuraja utilizarea numerarului, vor susține digitalizarea și vor contribui la reducerea economiei subterane. Efectul unei astfel de măsuri ar fi resimțit de fiecare dintre noi, inclusiv de cei care vom alege să acordăm în continuare tichete de masă, pentru că va afecta în mod negativ bugetul de stat. Tichetele de masă nu sunt un moft, acestea reprezintă o modalitate de protecție a angajaților, care trebuie să mănânce la prânz, tichetele de masă sunt o formă de grijă față de românii care prin acest instrument mănâncă cel puțin o masă pe zi”, a explicat Cristina Chiriac, doctor în economie, președinte CONAF.

În România există peste un milion de angajați care câștigă salariul minim. Pentru ei, orice sumă în plus reținută din salariu va avea un impact considerabil. Trecem printr-o perioadă cu inflație persistentă, iar puterea de cumpărare a angajaților scade de la o lună la alta. Astfel, tăierea unei facilități fiscale în cazul tichetelor de masă și al voucherelor de vacanță, respectiv aplicarea CASS – 10%, va avea un impact negativ asupra tuturor jucătorilor din economie. Dacă ar fi aprobate, măsurile ar duce la scăderea puterii de cumpărare și a venitului net total.

Din cauza presiunii inflaționiste, bugetele companiilor nu vor mai permite o alocare suplimentară pentru cheltuielile cu beneficiile extra-salariale sau pentru creșteri salariale care să compenseze această taxă.

România este deja țara din Uniunea Europeană cu cele mai mari taxe pe muncă, iar creșterea acestora nu va face decât să conducă la scăderea puterii de cumpărare a angajaților români. Traversăm o perioadă în care este necesară creșterea venitului net total, din cauza inflației. Scăderea venitului are și alte efecte indirecte, precum imposibilitatea de a mai plăti rate bancare, de a achiziționa produse alimentare de mai bună calitate, de a asigura un trai decent.

Pentru ca România să devină o țară competitivă, în primul rând trebuie să aibă o forță de muncă sănătoasă și productivă, iar statul este cel care sprijină și ghidează angajatorii cu privire la politicile de resurse umane care pot ajuta angajații: să mănânce la prânz, să facă sport, să meargă la controale medicale etc. Dacă se renunță la toate aceste măsuri și se acordă doar bani, într-un final oamenii vor economisi sumele respective sau le vor folosi cum vedem des, din păcate, la jocuri de noroc și altele.

Despre CONAF

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai puternică confederație din România ce reunește interesele antreprenorilor în spiritul european al egalității de gen și egalității de șanse. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă că urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 15 asociații, 26 sucursale și peste 4.900 de companii.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltăm și finalizăm proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale. Printre proiectele noastre, amintim „Pactul pentru Muncă”, în parteneriat cu FPPG, „Pactul pentru Educație Antreprenorială”, seria de dialoguri deschise, „Turismul Românesc: Între impas și oportunitate”, proiectul național și seria de dezbateri „Pactul pentru Tineri”, ce au generat pe lângă ecourile în spațiul public, decizii legislative și schimbări pozitive de mentalități. Sute de speakeri și mii de antreprenori au dezbătut în cele mai importante orașe românești, cele mai stringente probleme, au încercat să găsească soluțiile optime și cele mai bune strategii de viitor.

Întâlnire importantă la Sibiu, între reprezentanții Asociației Comunelor din România, autoritățile din Norvegia și aleși locali din țară care împreună, au tras concluziile proiectului „Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor pentru cetățeni – o administrație publică transparentă și responsabilă”, început în februarie 2020. Proiectul a vizat creșterea gradului de conștientizare a reprezentanților autorităților locale cu privire la aspectele care țin de integritate, transparență decizională, incompatibilități și conflict de interese. 27 de funcționari publici și consilieri locali din comuna Cumpăna au fost parte activă în proiect.  

Asociația Comunelor din România a implementat proiectul „Îmbunătățirea accesului și a calității serviciilor pentru cetățeni – o administrație publică transparentă și responsabilă” beneficind de un grant oferit de Norvegia prin Granturile Norvegiene, în cadrul Programului Dezvoltare locală, care a inceput in luna februarie 2020. Acesta a vizat creșterea gradului de conștientizare a reprezentanților autorităților locale cu privire la aspectele care țin de integritate, transparență decizională, incompatibilități și conflict de interese. Zilele acestea, la Sibiu, s-a desfășurat conferința de final a proiectului, în prezența a zeci de reprezentanți ai administrațiilor locale din țară. Încă din anul 2009, comuna Cumpăna a reușit să atragă fonduri norvegiene cu ajutorul cărora s-au implementat multe proiecte, a transmis Mariana Gâju, primarul localității.

”Au avut încredere ca o comună să acceseze 3.5 milioane de euro pentru extinderea rețelei de canalizare. Acel proiect nu îl explic ca să laud comuna sau munca primarului ci pentru că la acea vreme și dumneavoastră știți câtă importanță aveau și au proiectele de infrastructură a însemnat nu doar 3,5 milioane de euro ci 23,7 kilometri de rețea de canalizare, 3 kilometri rețea canalizare ape pluviale, 2 stații de pompare ape reziduale, precum și două stații de pompare ape pluviale. Acestea poate nu spun nimic dar 43 de străzi dintr-o comună care are 186 de străzi și să deservească această rețea de civilizație un număr de 1237 de locuințe spune mult, ceea ce ne-a făcut și pe noi să căpătăm încredere și să vadă și oamneii cum sunt investiți banii și ce face administrația publică locală din România”, a declarat MARIANA GÂJU, primarul comunei Cumpăna.

Au fost organizate la nivel național sesiuni de instruire și consultanță pentru reprezentanții autorităților locale, a fost creat un centru de informare on-line care furnizeaza informații actualizate despre legislația în domeniul conflictelor de interese, integritate, transparență decizională și incompatibilități, iar totodată vor fi dezvoltate ghiduri de bune practici. O activitate foarte importantă a acestui proiect a fost constituirea unei grupe de 138 de persoane aleși locali, funcționari publici, personal contractual, reprezentanți ai structurilor executive ale filialelor județene, reprezentând comunele și municipiile din România, care au trecut printr-un proces de instruire.

”Am avut posibilitatea să mergem în schimburi de experiență în Norvegia pentru a vedea cum își desfășăară activitatea administrația locală din Norvegia, dar și noi în localități am avut desfășurarea acestui schimb de experiență, iar în luna iulie Cumpăna a fost gazdă a acestor întâlniri”, a declarat MARIANA GÂJU, primarul comunei Cumpăna.

Printre rezultatele proiectului se remarcă reducerea cu 6% a numărului funcționarilor publici care fac obiectul unor investigații demarate de Agenția Națională de Integritate și interesul crescut al cetățenilor față de viața comunității, prin asimilarea unor concepte de bază ale culturii civice. Iar colaborarea dintre Asociația Comunelor din România și autoritatea din Norvegia nu se va opri aici.

Primăria municipiul Constanța, prin H.C.L. nr.126/2022, a aprobat ”PROGRAMUL MULTIANUAL REACTIS – REAbilităm ConsTanța IStorică pentru realizarea lucrărilor de protejare și intervenție asupra clădirilor cu valoare cultural arhitecturală situate în centrul istoric Constanța și alte perimetre considerate prioritare din municipiul Constanța”.