Vor fi simplificate reglementările din domeniul construcțiilor, a anunțat ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, Cseke Attila. Sunt în vigoare 589 de prevederi legale, unele foarte vechi, cea mai veche datează din 1970.

„Reglementările nu corespund realității actuale, și necesită modificări. Am identificat 44 de acte normative care trebuie modificate cu prioritate. În acest sens a fost constituit un grup de lucru care va avea sarcina de a elabora un set de prevederi mai simple și mai eficiente în domeniul construcțiilor, și de a actualiza în permanență aceste normative.”, a subliniat Cseke Attila.

Reglementările din domeniu trebuie corelate cu cele internaționale, în vigoare în Uniunea Europeană. Normativa privind siguranța în caz de incendiu trebuie revizuită, atât pentru construcțiile din domeniul învățământului (creșe, grădinițe și școli), dar și în alte domenii, pentru că nu a fost actualizată de mai mulți ani. De asemenea, prevederile privind eficientizarea energetică a clădirilor, trebuie actualizate cu scopul de a putea construi clădiri verzi, pasive din punct de vedere al protejării mediului înconjurător.

Totodată, ministerul a anunțat și actualizarea prevederilor normative, adoptate în 1997, privind construcția creșelor, având în vedere că va demara, în acest an, conform programului de guvernare, un proiect amplu de construcție de creșe noi. Actul normativ în vigoare are 79 de pagini, din care se vor elimina 30, și se vor modifica restul prevederilor care necesită actualizare.

Asociația Comunelor din România, filiala județeană Constanța a fost întrunită săptămâna această într-o sesiune extraordinară pentru alegerea unui nou președinte, dar și a membrilor consiliului director și a cenzorilor acestora. Evenimentul s-a desfășurat la Biblioteca Județeană Constanța.

Mariana Gâju a fost realeasă  în fruntea Asociației Comunelor din România, filiala Constanța, iar alături de ea a fost stabilit un Consiliul Director format din 9 membri, inclusiv președintele.

Astfel, prim vicepreședinte a fost desemnat Cristian Cîrjaliu, președinte executiv Gheorghe Manta, vicepreședinți au fost desemnați Iulian Tudorache și Anica Tufă, secretar general, Mihai Soare, Gheorghe Stelian și Nicolae Dragomir, membrii, iar Gabriela Iacobici, secretar.

Pe lângă alegerea unei noi conduceri dar și a unui nou președinte au mai fost dezbătute și alte subiecte precum bugetul asociației, activitatea instituțiilor locale, dar și proiecte și perspective pentru următoarea perioadă în ceea ce privește atât filiala locală, dar și cea de la nivel național. În anul 2020, filiala județeană a Asociației Comunelor din România a împlinit 16 ani de existență.

Țara noastră a atins ieri pragul de un million de persoane vaccinate împotriva COVID-19. Este vorba despre o femeie în vârstă de 86 de ani, cu deficiențe motorii ca urmare a unor probleme neurologice, dar cu o formă psihică foarte bună. Femeia a fost vaccinată chiar de Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, la Spitalul Universitar de Urgență din București.

Românul cu numărul 1 milion care a primit vaccinul împotriva Covid-19 a fost imunizat miercuri la ora 11:30 la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti. La imunizarea femeii în vârstă de 86 de ani a participat și premierul Florin Cîțu care a declarat că întreaga campanie merge bine, România fiind pe primele locuri în UE și a promis că „lucrurile vor merge mult mai repede de acum încolo”. Șeful Guvernului a mai spus că țina este să avem 10,4 milioane de români vaccinați până în luna septembrie și a susținut că nu este momentul pentru relaxare, făcând totodată un apel la populație să continue să respecte regulile și să poarte mască.

Începând din data de 15 martie, programările pentru vaccinare se vor face direct din lista de așteptare disponibilă în platforma de înscrieri. Practic, pentru fiecare centru de vaccinare va fi disponibilă o listă de așteptare.  Etapa a 3-a a campaniei de vaccinare dedicate populației generale va începe în luna aprilie, însă programările se vor putea face începând cu data de 15 martie, pe lista de așteptare din platforma online de programări.

O persoană se va putea înscrie pe lista de așteptare la un singur centru de vaccinare. Comitetul naţional pentru vaccinarea anti-COVID a informat că de la debutul campaniei de vaccinare, pe 27 decembrie 2020, au fost administrate peste 1.600.000 de doze unui număr de peste 983.000 de persoane, dintre care peste 364.000 cu o doză, iar peste 619.000 şi cu doza a doua. De la începutul imunizării, s-au înregistrat peste 5.587 de reacţii adverse la vaccinurile Pfizer, Moderna şi AstraZeneca.

Peste 1,1 milioane de doze de vaccin Pfizer ar urma să ajungă în România în luna martie, peste 268.000 de doze de vaccin Moderna și peste 1,25 de milioane de doze de vaccin Astra Zeneca, au anunțat autoritățile.

Lucrările de înnisipare a plajelor de pe litoral sunt  blocate din cauza unor suspiciuni de corupție în Ministerul Culturii. Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafețele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2019 fără o verificare amănunțită a perimetrului marin. Muzeul de Istorie și Arheologie din Constanța e primul vizat.

În urmă cu două săptămâni, conducta care aduce nisip din larg pe plajă a aruncat la mal monede antice de argint masiv. Muncitorii au anunțat firma olandeză care lărgeste plaja, și mai departe Apele Române. Așa au aflat și procurorii DNA care ulterior au trimis câțiva scafandri în larg ca să verifice fundul mării de unde e extras nisipul.

Scafandrii DNA au găsit bucați de lemn dintr-o corabie. A doua zi au cerut autorităților navale stoparea lucrărilor de excavare a nisipului din largul mării. Nicio navă, instituție, firmă privată sau ONG  nu mai are acces în perimetrul de unde se colectează nisipul.

De ce nu a știut nimeni de comoara de pe fundul mării ? Există suspiciuni că certificatul de descărcare arheologică, pentru suprafețele din mare de unde era colectat nisipul, ar fi fost emis în 2019 fără o verificare amănunțită a perimetrului marin. Procurorii anti-coruptie verifică să afle dacă cineva a ascuns adevărul. Întotdeauna când încep lucrări de excavare, pe mare sau uscat, arheologii își dau acceptul. La Constanța au scanat fundul mării și-au spus că n-au găsit nimic de importanță majoră.

După o sesizare în baza căreia în nisipul excavat ar fi fost găsite mai multe monede antice din argint și stoparea lucrărilor de lărgire a plajelor, DNA a început investigațiile. Iar surse din anchetă au declarat că scafandrii trimiși de procurori au descoperit, la aproape 5 kilometri în largul mării, în dreptul Constanței, prinse în nisip, resturile unei epave din lemn, posibil din perioada antică. DNA a cerut Direcției de Cultură Constanța ca să conserve perimetrul. 

Victimă colaterală în această poveste este chiar statul român, prin Administrația Apelor Române Dobrogea Litoral. Într-un interval de timp scurt, există riscul ca cel mai mare proiect de infrastructură derulat pe litoralul românesc să fie stopat.

Acest lucru va atrage costuri suplimentare, de 200.000 de euro pe zi, pe care antreprenorul le-ar putea revendica de la Guvern, precum și sancțiuni din partea UE. După înnisiparea plajelor de pe litoral, suprafața României va fi mai mare cu 140 de hectare.

Sursa foto: https://psnews.ro