Cu ajutorul informatorilor, în ultimii ani, s-a făcut lumină în scandaluri celebre despre evaziuni fiscale (Lux Leaks şi Panama Papers) sau abuzul de date personale (Cambridge Analytica). Cu toate acestea, multe acte falsificate rămân necunoscute pentru că informatorii se tem că şi-ar putea pierde locurile de muncă sau mai rău.
Parlamentul European a aprobat, în data de 16 aprilie, standarde minime comune de protecţie pentru persoanele care raportează încălcări ale legislaţiei UE. Până acum, protecţia informatorilor se făcea diferit în statele membre ale UE şi doar în anumite sectoare. Noile norme acoperă mai multe domenii: frauda fiscală, spălarea de bani, achiziţiile publice, siguranţa produselor şi transporturilor, protecţia mediului, sănătatea publică, protecţia consumatorilor, protecţia datelor.
Organizaţiile publice şi private, cu peste 50 de angajaţi, vor trebui să creeze canale interne care să le permită oamenilor să raporteze chiar în cadrul organizaţiei. Toate formele de măsuri de constrângere faţă de informatori sunt interzise (demitere, suspendare, concediere etc).
De asemenea, autorităţile naţionale vor crea canale independente de raportare externă. Informatorii vor fi protejaţi, indiferent dacă decid să raporteze la nivel intern sau extern, la organismele naţionale sau europene. Persoanele care ajută informatorii vor fi, de asemenea, protejate.
În absenţa unui răspuns la raportul iniţial, în cazul unui pericol iminent pentru interesul public sau al unui risc de represalii, directiva prevede posibilitatea de a raporta în mod public, de exemplu în mass-media.
„Scandalurile recente, cum ar fi LuxLeaks, Panama Papers sau Football leaks, au adus în atenţie problematicile cu care se confruntă astăzi avertizorii de integritate. În ajunul alegerilor europene, Parlamentul s-a reunit pentru a transmite un semnal puternic: a auzit preocupările cetăţenilor săi şi a impus reguli ferme care să garanteze siguranţa acestora şi a celor care aleg să vorbească deschis.”, a declarat raportorul Virginie Roziere.
Reglementările urmează să fie aprobate de miniştrii UE. Statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a se conforma cu regulile prevăzute de directivă.
În prezent, doar 10 ţări din UE (Franţa, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, Olanda, Slovacia, Suedia şi Regatul Unit) oferă o protecţie juridică completă. În celelalte ţări, protecţia este doar parţială sau se aplică anumitor sectoare sau categorii de angajaţi.
Sursa: Parlamentul European