Primul tunel urban construit în România a ajuns în paragină. Construcția, ridicată de către inginerul Anghel Saligny este  înconjurata de gunoaie și vegetație, iar în timp ce autoritățile din țările civilizate transformă astfel de obiective în spații neconvenționale, ale noastre le dau uitării. În urma cu trei ani a existat o tentativă de reabilitare a tunelului, însă aceasta nu s-a materializat nici până acum.

Tunelul de cale ferată, din zona Portului, este o adevarată comoară arhitecturală și inginerească, însă din păcate nu este apreciată la adevărata ei valoare. Povestea tunelului se leagă strâns de prima cale ferată care a fost făcută în Dobrogea și care lega Cernavodă de Constanța, inaugurată la jumătatea secolului al XIX-lea. Pentru una dintre ramificațiile căii ferate a fost nevoie de un tunel special pentru că malurile din zonă se surpau. Tunel care există și astăzi.

În ultimii ani tunelul și zona din jurul lui a fost lăsată în paragină. S-au adunat gunoaiele, vegetația a crescut, în zonă sunt scurgeri masive de ape pluviale, iar locul  a fost dat uitării. Cu toate acestea, specialiștii spun că nu este prea târziu ca autoritățile să reacționeze. Infrastructura nu a fost grav afectată, iar o reabilitare urgentă ar salva obiectivul de la pieire.

Autoritățile au încercat să salveze contrucția în 2012 când, proprietarii tunelului au efectuat o serie de lucrări. Au fost dirijate apele pluviale. S-a etanşat şi consolidat tunelul prin injecţii cu răşini poliuretanice bicomponente în zonele cu infiltraţii puternice. De asemenea, s-au efectuat lucrări de căptuşiri de zidărie prin betonare pentru stoparea fenomenului de degradare.

De atunci însă au trecut 9 ani, timp în care tunelul a fost lăsat din nou în paragină. Ar fi avut o tentativă de a salva construcția, însă nici până acum nu s-a materializat. Între timp, în țările civilizate din Europa, astfel de construcții nu doar că sunt reabilitate, dar primesc și alte destinații funcționale.

Specialiștii spun că pentru salvarea unui astfel de monument este nevoie ca autoritățile să își dea mâna cu mediul privat și foarte important în acest caz este finanțarea.

Navele maritime și fluviale, precum și alte structuri specializate ale Forțelor Navale Române sunt planificate, 24 de ore din 24, în servicii de luptă permanente, pentru a asigura securitatea țării noastre la granița maritimă și fluvială.

Echipajele care execută serviciul de luptă “Garda cu nave” au fost dislocate, pe mare și pe fluviul Dunărea, în perioada 20-21 ianuarie, în raioane din aria de responsabilitate, pentru a desfășura activități de monitorizare a traficului naval, conform procedurilor standard de operare.

Dragorul maritim “Locotenent Lupu Dinescu” a ieșit din portul Constanța și a executat misiuni de supraveghere a traficului maritim în raioanele din sudul litoralului românesc al Mării Negre, iar vedeta fluvială „Locotenent Aurel Cornățeanu” a plecat din portul militar Brăila și a navigat în amonte, pe fluviul Dunărea, până la km 240, pentru a desfășura acțiuni de consolidare a capacității operaționale a structurilor flotilei fluviale.

Sursa foto: Forțele Navale Române

Nu mai puțin de 12.086 persoane au participat, anul trecut, la programele de formare profesională organizate în centrele proprii şi regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

Din totalul participanţilor, 7.281 au fost şomeri, 3.088 au fost persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie, 1.675 persoane nu au beneficiat de gratuitate, iar 22 de persoane au fost beneficiare de servicii gratuite din altă categorie decât şomerii.

Anul trecut, în cadrul ANOFM s-au organizat 487 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 270 de programe de calificare/recalificare şi 217 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare.

Din cei 7.281 de şomeri care au participat la cursurile de formare, 4.597 persoane, adică 63,14%, aveau studii profesionale, liceale sau postliceale, 1.477 de şomeri (20,28%) aveau studii primare şi gimnaziale, iar 1.207 persoane (16,58%) aveau studii superioare.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, 1.475 de şomeri (20,26%) aveau sub 25 de ani, 1.393 de persoane (19,13%) între 25 şi 35 de ani, 1.887 de şomeri (25,92%) aveau între 35 şi 45 de ani, iar 2.526 de şomeri (34,69%) – peste 45 de ani.

sursa foto: ceccarbusiness.ro