Connect with us

Cultura/Educatie

Miracolul Dunării, expoziție de artă vizuală

Published

on

A debutat expoziția de artă vizuală online „Miracolul Dunării”  semnată de artistul Anișoara Ivanov. Lucrările pot fi văzute pe simezele virtuale ale Galeriei de Artă „Virgil Coman” https://www.facebook.com/Galeria-de-Arta-Virgil-Coman-1889146844434561/.

Anișoara Ivanov este este doctor inginer și profesor de fizică la Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” Tulcea dar pictura este pasiunea care îi oferă culoare și încredere în viața cotidiană și dese momente de introspecție.

Anișoara Ivanov  spune că: „Mă simt strâns legată de ținutul dobrogean. Sunt născută într-un sat situat pe malul lacului Razelm, satul Iazurile, localitatea Valea Nucarilor, județul Tulcea. Din anul 1987 sunt absolventă a Facultății de Fizică din București. Încă de mică am cochetat cu tradițiile și cultura iar în prezent sunt elevă la Școala Populară de Artă din Tulcea la clasa maestrului Gheorghe Neață. Am descoperit în încercările mele plastice natura pe care o prezint într-o colecție de imagini în care precizia liniilor, redarea detaliilor este sensibilizată prin culoare. Subiectul preferat este peisajul dunărean. Este multă pace și sensibilitate în nevoia mea de claritate și de puritate. Întreaga colecție prezentă în Galeria de Artă „Virgil Coman”privește natura așa cum este ea, iar grandoarea peisajului vine din lumina blândă a tablourilor”.

Profesor pictor Gheorghe Neață afirmă despre eleva sa că:  „Pictura doamnei Anișoara Ivanov rămâne fidelă unei arte bogate pe înzestrarea sensibilă a ochiului. Sensibilitatea și verticalitatea reprezintă un dar genetic.”

Grafica pentru expoziția„Miracolul Dunării” este realizată de artistul vizual Zoița Nicoleta Panciu, colaborator și curator al Galeriei de Artă „Virgil Coman”, organizarea și curatoriatul expoziției fiind asigurate de dr. Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art.

 

Actualitate

Acum 171 de ani se năştea ,,Luceafărul” poeziei româneşti

Published

on

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, şi a fost al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.

Se înscrie, în 1860, la Liceul german din Cernăuţi, iar în 1863 se retrage, pentru că nu suporta disciplina şcolară.

În 1864 este copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 este custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

A intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale (unchiul lui Ion Luca Caragiale), în anul 1867, apoi a fost secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale .

Pleacă la Viena, în toamna anului 1869, unde urmează ca ,,auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi), până în 1872.

Între 1872 şi 1874, a fost student „extraordinar” la Berlin. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

După moartea lui Eminescu, Caragiale scria că cea mai caracteristică trăsătură a acestuia era faptul că avea o fire schimbătoare:

„Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; aci de o abstinenţă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”.

Criticul Titu Maiorescu , cel care l-a sprijinit moral şi material pe parcursul întregii vieţi, îl descria pe Mihai Eminescu astfel:

„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa covârşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în perioadele bolnave declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui şi fără nicio silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi le avea pururea la îndemână. În aceeaşi proporţie tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenţie socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obştească şi chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Profesorii din Constanţa vor să se vaccineze

Published

on

Din datele transmise de către directorii instituțiilor școlare, procentul de personal care și-a exprimat acordul pentru vaccinare este următorul:

⁃ personal didactic: 3429- 48,66%;

⁃ personal didactic auxiliar: 413- 50,92%;

⁃ personal nedidactic: 724- 45,08%.

Continue Reading

Actualitate

Intrare liberă de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Published

on

Mâine, 15 ianuarie, în intervalul orar 9:00-17:00, Muzeul de Artă Populară Constanța poate fi vizitat gratuit.

Pentru a sărbătorii Ziua Culturii Naţionale, marcată de naşterea poetului ,,nepereche”, Mihai Eminescu, a fost organizată expoziția temporară „Satul copilăriei”..

Imaginea satului tradițional a fost reconstituită cu obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța: elemente componente ale interiorului țărănesc (scoarțe, ștergare, vase de ceramică, aramă și lemn de uz gospodăresc și pastoral), instrumente muzicale (fluiere), obiecte de industrie casnică textilă (roți și furci de tors, fuse, piese ale războiului de țesut: suveici, scripeți, spate), jucării din ceramică (fluierici, pușculițe).

Expoziția are ca punct de plecare câteva versuri din creația eminesciană („O, rămâi!”, „Sara pe deal”, „Revedere”) în care este evocată imaginea satului natal, Ipotești, precum și câteva fragmente reprezentative din „Amintiri din copilărie”, în care Ion Creangă, bunul său prieten, a scris despre locul ivirii sale pe lume, Humulești.

Fotografiile alb-negru cu valoare de document, precum și fragmentele din creația celor doi mari clasici ai literaturii române, alături de inventarul etnografic ales, redau „Satul copilăriei” de altădată.

 

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta