Traficul de mărfuri în Portul Constanța este cel mai mare din istorie. 63 de milioane de tone de mărfuri au intrat și au ieșit din România prin cel mai mare port pe care îl avem la Marea Neagră. Ponderea o dețin cerealele, urmate de petrol, minereuri și combustibili minerali solizi. Deși foarte multe segmente ale economiei au avut de suferit din cauza pandemiei de coronavirus, cifrele arată că traficul de mărfuri din Portul Constanța nu a fost lovit de criză, ci, mai mult, a înregistrat o creștere de 14 %.

După 11 luni de activitate, autoritățile portuare au tras linie, iar surpriza a fost uriașă. România a derulat mărfuri pe cale maritimă într-un ritm nemaivăzut până acum. Cifrele traficului naval sunt dincolo de orice așteptări.

În ciuda pandemiei care a înghețat multe domenii economice, importurile și exporturile economiei românești prin Portul Constanța au continuat să urce.

Estimările Minsterului Agriculturii arată că România a produs anul acesta mai bine de 30 de milioane de tone de cereale. Țara noastră este în acest moment cel mai mare exportator de cereale din UE, urmată fiind de Franța. Exporturile masive pe cale maritimă au generat investiții mari în instalațiile de încărcare, portuare.

Acesta este doar un terminal însă Constanța are câteva astfel de firme care operează nave cerealiere. Au crescut semnificativ și cantitățile de petrol brut, combustibili minerali solizi și minereuri tranzacționate. Un singur terminal specializat pe minereu încarcă sau descarcă 2.000 de tone în fiecare oră.

În ceea ce privește criza mondială a containerelor, oficialii Portului Constanța spun că nu-i afectează așa tare, cel puțin deocamdată. Scăderea ar fi sub două puncte procentuale.

Taxele pentru înmatricularea mașinilor second-hand ar putea fi majorate. De asemenea, ar putea fi luate și alte măsuri pentru reducerea numărului de mașini poluante.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a declarat că numărul autoturimelor second-hand nou înmatriculate este în continuare prea mare. Acesta a subliniat că vor fi necesare măsuri suplimentare, în contextul în care, la negocierea PNRR, Comisia Europeană ne-a impus să scoatem din circulaţie un sfert de milion de autovehicule vechi şi poluante, până în 2026.

Pe lângă programul ”Rabla”, ministrul a avansat ca soluție majorarea unor taxe existente deja.

”În continuare sunt mai multe maşini second-hand înmatriculate în România decât maşini noi, în ciuda efortului uriaş făcut anul acesta de minister şi de Administraţia Fondului pentru Mediu. Noi am pornit anul acesta cu 440 de milioane de lei buget pentru Rabla Clasic, faţă de 400, am avut o majorare de 10%. De atunci suntem deja la peste 600 de milioane de lei, adică peste 50% în plus faţă de anul trecut la Rabla Clasic şi am triplat la maşinile electrice bugetul. Bugetele s-au consumat, suspendăm Rabla în decembrie şi reluăm programul în februarie 2022. Deci degeaba investim noi foarte mult şi venim din partea statului cu acest sprijin către cei care cumpără maşini noi, dacă pe partea cealaltă înmatriculările se fac la liber. De aceea propun şi colegilor mei din coaliţie să avem în balanţă cele două măsuri: de stimul pentru maşinile noi şi de descurajare. Descurajarea se face ori prin majorare de taxe, ori prin taxă nouă. Guvernul a spus că nu vom introduce taxe noi, rămâne varianta ca anumite taxe existente, în cazul maşinilor vechi şi foarte poluatoare, să fie majorate. Noi va trebui să avem un parteneriat cu autorităţile publice locale, că acolo se plătesc taxele pe autoturisme şi să găsim o modalitate de a descuraja înmatricularea maşinilor mai vechi.”, a declarat Tanczos Barna, ministrul Mediului

În acest sens, el a subliniat că Guvernul poate creşte plafonul până la care pot fi impuse taxele locale pentru autovehicule poluante.

El a declarat că şi în luarea unei astfel de decizii autorităţile trebuie să aibă în vedere că există categorii de persoane vulnerabile, care nu îşi permit achiziţionarea unei maşini mai scumpe din cauza situaţiei financiare, iar acestea vor avea nevoie de ”mai mult sprijin” din partea statului.

Vești bune de la Căile Ferate Române. Se lansează noul Mers al trenurilor 2021-2022. Noul Mers al trenurilor 2021-2022 prevede circulaţia zilnică, în medie, a 1.200 de trenuri operate de CFR Călători, în funcţie de perioada din an. Acesta va intra în vigoare din 12 decembrie și va fi valabil până la data de 10 decembrie 2022.

Reprezentanții CFR spun că prin intermediul noului mers al trenurilor oferta de transport de pasageri este adaptată cererii de piaţă. Sunt optimizate duratele de parcurs, dar şi programul şi capacitatea de transport, în limita resurselor disponibile.

Spre exemplu s-a decis îmbunătăţirea ofertei de transport România – Ungaria prin frontiera Curtici, asigurându-se pe timpul zilei trenuri la interval de două ore. Au fost introduse în plus patru perechi de trenuri, pe relațiile  Timişoara – Budapesta şi retur, Arad – Budapesta şi retur, si Arad – Szolnok şi retur. Trenul “PRIETENIA” cu destinația Chișinau, va circula de două ori pe săptămână în  această lună.

De la Chişinău – Bucureşti în zilele de joi/vineri şi duminică/luni respectiv Bucureşti – Chişinău în zilele de luni/marţi şi vineri/sâmbătă) şi de trei ori pe săptămână în anul 2022.

Pe relaţia Bucureşti – Constanţa şi retur au fost planificate trenuri Inter Regio şi Regio Expres la interval de o oră. Astfel vor circula 24 de trenuri în rang IR şi Regio Expres pe relaţia Bucureşti – Constanţa şi retur, faţă de 13 trenuri câte au fost anul trecut. În relaţia Constanţa – Bucureşti Nord – Braşov şi retur vor circula trei perechi de trenuri, faţă de două perechi în prezent.

Pe ruta Bucureşti – Constanţa, trenurile Inter Regio vor circula cu viteza maximă de 160 km/h, trenurile Regio Expres cu viteza maximă de 150 km/h, iar trenurile Regio vor circula cu maxim 120 km/h. În fine există noutăți și pentru trenurile care merg spre aeroportul Henry Coandă.

Acestea  vor circula pe ruta Bucureşti Nord – Pajura – Mogoşoaia fără modificarea duratei de parcurs, iar celelalte trenuri vor circula pe ruta Bucureşti Nord – Chitila – Mogoşoaia cu o durată de parcurs mai mare cu aproximativ 10 minute.

Cinci migranți ilegali turci și o călăuză au fost opriți de la intrarea în țară noaptea trecută. Aceștia încercau să intre în România prin Punctul de Frontieră Băneasa și se deplasau spre Făurei, când au fost observați de polițiștii de la Garda de Coastă.

Imediat, echipaje mobile s-au deplasat în zonă, fiind oprite și identificate  cinci persoane. Polițiștii de frontieră au extins cercetările în teren, iar în pădurea din apropierea localității Făurei, a fost identificată şi cea de-a șasea persoană. Deoarece persoanele nu își justificau prezența în zonă, au fost conduse la sediul instituției pentru efectuarea de verificări suplimentare.

Oamenii legii spun că cei în cauză sunt şase cetățeni turci, toți bărbați, cu vârste cuprinse între 19 și 43 ani, care au trecut fraudulos frontiera de stat a României dinspre Bulgaria. Cinci dintre cetăţenii turci descoperiţi au spus în timpul audierilor că intenționau să ajungă în Vestul Europei, fiind ajutați de către cea de-a șasea persoană descoperită ulterior de polițiștii de frontieră în pădurea din apropierea localității.

În cauză, se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de trafic de migranți și intrare în țară prin trecerea ilegală a frontierei de stat, sub directa coordonare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța.

Totodată, fată de cetăţeanul turc, implicat în călăuzirea grupului, a fost emisă ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, urmând a fi propuse masuri preventive.

Cei cinci cetăţeni turci urmează a fi preluaţi de către autoritățile de frontieră bulgare, prin Punctul de Trecerea Frontierei Ostrov, în baza Acordului de readmisie între România și Republica Bulgaria.