Deficitul forţei de muncă, o problemă tot mai stringentă cu care se confruntă România. În acest context, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţia Patronală Petrol şi Gaze orzanizează Pactul pentru Muncă. Cristina Chiriac, doctor în economie şi preşedinte CONAF, ne expune în următorul interviu toate argumentele necesităţii unor astfel de conferinţe naţionale de promovare a Pactului pentru Muncă.
Reporter: În ce constă Pactul pentru Muncă şi cât de necesar este pentru antreprenorii autohtoni?
Cristina Chiriac: Pactul pentru Muncă reprezintă voinţa a două entităţi patronale de a milita pentru reducerea deficitului forţei de muncă în România. Cu alte cuvinte, Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţia Patronatelor pentru Petrol şi Gaze şi-au unit eforturile, şi au ales ca în luna septembrie să înceapă dezbaterile pentru a găsi soluţii şi propuneri ce urmează să fie înaintate Guvernului, având ca obiectiv final o strategie pe termen lung pentru reducerea deficitului forţei de muncă.
Timp de 30 de ani, în România s-a mers pe ideea „Se poate şi aşa!” sau „E bine şi aşa!” Dar efectele acestor sintagme astăzi se văd şi sunt nimicitoare pentru mediul antreprenorial. V-aş propune să faceţi o incursiune în timp şi să vă readuceţi aminte ce s-a întâmplat în 2007-2008, poate chiar 2009, în momentul în care a izbucnit acel dezechilibru imobiliar, cererea fiind mai mare decât oferta, iar preţurile au explodat şi, ca urmare, am avut parte de un „boom” imobiliar. Am avut acea creştere economică, iar toată lumea afirma că România o duce foarte bine, dar să nu uităm că în 2009 a urmat o perioadă extrem de grea din punct de vedere economic. Cam la fel se întâmplă şi astăzi, doar că nu mai vorbim despre piaţa imobiliară, ci vorbim despre forţa de muncă. Astăzi, vorbim în anumite locuri despre o cerere a forţei de muncă, iar un bun exemplu ar fi la Cluj, unde peste 5.000 de locuri de muncă sunt disponibile şi o ofertă destul de restrânsă. Oferta mică, desigur, va avea efecte asupra antreprenorilor. Aşadar, dacă mă întrebaţi cât de necesar este acest Pact pentru mediul antreprenorial autohton, vă spun că este vital. Este vital să facem ceva acum, pentru a nu ne confrunta cu alte efecte nedorite, pe care nu ştiu cum şi dacă am putea să le mai controlăm.
Reporter: Care sunt principalele strategii pe care Pactul pentru Muncă le va promova în rândul antreprenorilor?
Cristina Chiriac: S-au făcut nenumărate proiecte şi dezbateri pe această temă a deficitului forţei de muncă şi, cu toate acestea, dacă ne gândim la măsurile care au fost implementate pentru a îmbunătăţi calitatea forţei de muncă şi pentru a reduce acest deficit, putem spune că sunt insesizabile. Astfel, avem mai multe propuneri. Am făcut un studiu pe baza celor mai recente date din România, sunt datele aferente anului 2018 prin care demonstrăm care sunt vulnerabilităţile pe piaţa muncii, studiu ce va fi lansat la Cluj şi pe care îl vom supune dezbaterii. Iar motivul pentru care am ales ca aceste evenimente să se desfăşoare la Cluj este tocmai pentru că acolo, antreprenorii se confruntă cu un deficit enorm al forţei de muncă şi împreună ne propunem să găsim cele mai bune soluţii, soluţii care să îmbrace forma unui „memorandum of understanding”, care să fie înaintat Guvernului spre aprobare şi implementare.
Se spune că totul porneşte de la educaţie. Astfel, o primă strategie ar fi să reglementăm ceva în acest sens, iar una dintre măsuri este reintroducerea învăţământului dual. Aş propune să vă gândiţi când a fost ultima dată când aţi avut nevoie de un instalator, de pildă, ori de un electrician sau de un zidar şi să-mi spuneţi cât de repede l-aţi găsit. Pentru că la Bucureşti, dar şi la Constanţa sunt convinsă că se întâmplă lucrul acesta, aceşti oameni, aceşti profesionişti sunt din ce în ce mai greu de găsit. Asta înseamnă învăţământul dual, înseamnă pregătirea oamenilor care nu şi-au găsit încă un drum în viaţă, pe acest segment. România are nevoie de profesionişti!
O altă propunere are legătură cu domeniul fiscal. Nu vă spun decât atât: vom milita pentru mărirea deducerilor personale. Studiul pe care îl vom prezenta va demonstra care sunt beneficiile financiare atât ale angajaţilor cât şi ale angajatorilor, chiar ale statului. Pentru că mărirea deducerii personale nu înseamnă altceva decât creşterea nivelului de trai pentru angajaţi, oferirea unor soluţii pentru antreprenori, dar şi aducerea la bugetul de stat a altor sume colectate.
Vor mai fi, desigur, şi alte propuneri, dar ne vom baza şi pe propunerile făcute de antreprenorii care vor participa la conferinţele de la Cluj şi de la Iaşi, iar aceste propuneri, aşa cum spuneam, vor fi concretizate într-un „memorandum of understanding”, propuse spre dezbatere publică, inclusiv printr-o petiţie online pe care o vom face ulterior.
Reporter: Aş spune că sunt strategic alese cele trei oraşe în care se va desfăşura evenimentul.
Cristina Chiriac: Într-adevăr, sunt strategic alese pentru că, iată, Clujul a avut parte în ultima perioadă de o dezvoltare economică impresionantă, dar totuşi se confruntă cu un deficit de peste 5.000 de locuri de muncă. Acesta va fi primul oraş, iar al doilea oraş va fi Iaşiul. Am ales să ne mutăm la polul opus, ca să-i spun aşa, deci în inima Moldovei, acolo unde lucrurile nu sunt atât de spectaculos conturate din punct de vedere economic şi problemele sunt cu totul şi cu totul diferite şi diverse, începând de la migraţia forţei de muncă active până la depopularea anumitor oraşe, toate acestea culminând cu o rată scăzută a natalităţii, dar şi cu alţi factori locali.
Reporter: În ce alte oraşe va mai ajunge Pactul pentru Muncă?
Cristina Chiriac: Întâi de toate la Bucureşti, acolo unde vom organiza o gală şi vom prezenta toate rezultatele în Cluj şi Iaşi. Dar bineînţeles că urmează şi alte oraşe, aşa că ne-am propus ca în anul 2020 să continuăm seria dezbaterilor noastre sub aceeaşi egidă a Pactului pentru Muncă. Astfel, trebuie să menţionez că vom ajunge şi la Constanţa, căci este un oraş prioritar pentru noi. De asemenea, ar urma Braşov, Sălaj, dar şi Tulcea, întrucât, din câte ştiu eu, în sudul Dobrogei, Tulcea conduce detaşat în ceea ce priveşte numărul de antreprenori, îndeosebi pe partea de antreprenoriat feminin.