Connect with us

Actualitate

Instituţiile culturale constănţene au nevoie de sprijin | Ce va face ministrul Culturii

Published

on

Miercuri, la Consiliul Judeţean Constanţa a avut loc întâlnirea dintre ministrul culturii, Valer Daniel Breaz, reprezentanţii instituţiilor de cultură din oraş şi preşedintele Consiliului Judeţean, Marius Horia Ţuţuianu.

Scopul acestei întâlniri a fost discutarea problemelor cu care se confruntă instituţiile culturale ale oraşului, dar şi modalitatea prin care Ministerul Culturii este în măsură şi îşi permite să ajute.

Din cei prezenţi la conferinţa de presă, teatrele par a fi cel mai afectate din punct de vedere financiar.  Daniela Vlădescu, directorul Teatrului de Operă şi Balet „Oleg Danovski” a expus faptul că instituţia reprezentată de aceasta a fost aproape decimată în trecut, trecând prin extrem de multe schimbări atât de ordin administrativ, dar şi repertorial.

Ceea ce lipseşte la Teatrul de Operă şi Balet este personalul care s-a micşorat considerabil în ultima perioadă şi care, cu eforturi susţine spectacole la fiecare sfârşit de săptămână. Bugetul de care are nevoie Daniela Vlădescu în acest an se referă la o sumă minimă cu care să poată susţine colaboratori permanenţi la teatru. O problemă este şi clădirea a cărei situaţie a fost incertă o perioadă lungă de timp, neştiindu-se în subordinea cui este.

„A fost un drum extrem de accidentat pentru noi. Am trecut prin cele mai mici salarii, fiind în subordinea Consiliului Judeţean. Din cei 537 de salariaţi din anul 2004, din cele trei instituţii care acum însumează Teatrul de Operă şi Balet Oleg Danovski, au rămas 240, asta înseamnă că s-au dat afară 300 şi ceva de persoane. Spun asta pentru că acel Consiliu Judeţean nu mai există. Viziunea acum este cu totul alta”, declară Daniela Vlădescu.

O altă instituţie, respectiv Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, se confruntă şi acesta cu numeroase probleme. Sorin Marcel Colesniuc a prezentat printre cele mai importante dintre acestea. Lipsa de personal specializat fiind prima dintre ele, urmată de faptul că există material arheologic ce nu poate fi fructificat pentru că nu există persoane care să se ocupe de acest lucru. Inventarierea bunurilor din muzeu ar mai fi un al alt aspect de care suferă aşezământul cultural şi accesul în piaţa Ovidiu, care, în următoarea perioadă nu va mai putea fi făcut în normele de până acum, acest lucru influenţând bunul mers al muzeului.

„O altă problemă este inventarierea bunurilor culturale din muzeu. Este unul dintre cele mai mari muzee din această ţară în privinţa numărului de bunuri culturale şi în prezent 26 de oameni sunt blocaţi pe inventariere”, a menţionat directorul MINAC.

Şi la Teatrul de Stat există câteva elemente pe care noul director interimar Erwin Şimşensoh le-a exemplificat, cum sunt necesitatea practicării unei stagiaturi a studenţilor în instituţiile de cultură, modificarea legii de cultură a spectacolelor şi  fenomenul festivalier, dar şi finanţarea festivalurilor din teritorii, reprezentat prin „Miturile Cetăţii”. Erwin Şimşensoh mai consideră imperios necesară şi o lege a teatrelor.

„Aici la Constanţa, Teatrul de Stat este cea mai importantă instituţie de spectacole din subordinea autorităţilor locale din zona Dobrogei. Merită să fie sprijinită, are un festival de tradiţie, Miturile Cetăţii, care aş dori mult să capete amploare şi să aibă importanţa unui festival naţional”.

Valer Daniel Breaz, ministrul culturii a primit cererile reprezentanţilor instituţiilor culturale constănţene în mod deschis şi a declarat faptul că va face ce îi stă în putere pentru a putea rezolva problemele prezentate. Acest lucru ar putea fi făcut şi pentru că bugetul din acest an acordat ministerului depăşeşte 1 miliard de lei.

Actualitate

Tunel urban, lăsat în paragină

Published

on

Primul tunel urban construit în România a ajuns în paragină. Construcția, ridicată de către inginerul Anghel Saligny este  înconjurata de gunoaie și vegetație, iar în timp ce autoritățile din țările civilizate transformă astfel de obiective în spații neconvenționale, ale noastre le dau uitării. În urma cu trei ani a existat o tentativă de reabilitare a tunelului, însă aceasta nu s-a materializat nici până acum.

Tunelul de cale ferată, din zona Portului, este o adevarată comoară arhitecturală și inginerească, însă din păcate nu este apreciată la adevărata ei valoare. Povestea tunelului se leagă strâns de prima cale ferată care a fost făcută în Dobrogea și care lega Cernavodă de Constanța, inaugurată la jumătatea secolului al XIX-lea. Pentru una dintre ramificațiile căii ferate a fost nevoie de un tunel special pentru că malurile din zonă se surpau. Tunel care există și astăzi.

În ultimii ani tunelul și zona din jurul lui a fost lăsată în paragină. S-au adunat gunoaiele, vegetația a crescut, în zonă sunt scurgeri masive de ape pluviale, iar locul  a fost dat uitării. Cu toate acestea, specialiștii spun că nu este prea târziu ca autoritățile să reacționeze. Infrastructura nu a fost grav afectată, iar o reabilitare urgentă ar salva obiectivul de la pieire.

Autoritățile au încercat să salveze contrucția în 2012 când, proprietarii tunelului au efectuat o serie de lucrări. Au fost dirijate apele pluviale. S-a etanşat şi consolidat tunelul prin injecţii cu răşini poliuretanice bicomponente în zonele cu infiltraţii puternice. De asemenea, s-au efectuat lucrări de căptuşiri de zidărie prin betonare pentru stoparea fenomenului de degradare.

De atunci însă au trecut 9 ani, timp în care tunelul a fost lăsat din nou în paragină. Ar fi avut o tentativă de a salva construcția, însă nici până acum nu s-a materializat. Între timp, în țările civilizate din Europa, astfel de construcții nu doar că sunt reabilitate, dar primesc și alte destinații funcționale.

Specialiștii spun că pentru salvarea unui astfel de monument este nevoie ca autoritățile să își dea mâna cu mediul privat și foarte important în acest caz este finanțarea.

Continue Reading

Actualitate

Continuă instrucția pe mare, pe fluviu, în teren și în aer

Published

on

Navele maritime și fluviale, precum și alte structuri specializate ale Forțelor Navale Române sunt planificate, 24 de ore din 24, în servicii de luptă permanente, pentru a asigura securitatea țării noastre la granița maritimă și fluvială.

Echipajele care execută serviciul de luptă “Garda cu nave” au fost dislocate, pe mare și pe fluviul Dunărea, în perioada 20-21 ianuarie, în raioane din aria de responsabilitate, pentru a desfășura activități de monitorizare a traficului naval, conform procedurilor standard de operare.

Dragorul maritim “Locotenent Lupu Dinescu” a ieșit din portul Constanța și a executat misiuni de supraveghere a traficului maritim în raioanele din sudul litoralului românesc al Mării Negre, iar vedeta fluvială „Locotenent Aurel Cornățeanu” a plecat din portul militar Brăila și a navigat în amonte, pe fluviul Dunărea, până la km 240, pentru a desfășura acțiuni de consolidare a capacității operaționale a structurilor flotilei fluviale.

Sursa foto: Forțele Navale Române

Continue Reading

Actualitate

Peste 12.000 de români au beneficiat de cursuri de formare profesională, în 2020

Published

on

Nu mai puțin de 12.086 persoane au participat, anul trecut, la programele de formare profesională organizate în centrele proprii şi regionale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. 

Din totalul participanţilor, 7.281 au fost şomeri, 3.088 au fost persoane beneficiare de formare la locul de muncă prin programe de ucenicie, 1.675 persoane nu au beneficiat de gratuitate, iar 22 de persoane au fost beneficiare de servicii gratuite din altă categorie decât şomerii.

Anul trecut, în cadrul ANOFM s-au organizat 487 de programe de formare profesională gratuite, dintre care 270 de programe de calificare/recalificare şi 217 programe de iniţiere, perfecţionare sau specializare.

Din cei 7.281 de şomeri care au participat la cursurile de formare, 4.597 persoane, adică 63,14%, aveau studii profesionale, liceale sau postliceale, 1.477 de şomeri (20,28%) aveau studii primare şi gimnaziale, iar 1.207 persoane (16,58%) aveau studii superioare.

În ceea ce priveşte categoriile de vârstă, 1.475 de şomeri (20,26%) aveau sub 25 de ani, 1.393 de persoane (19,13%) între 25 şi 35 de ani, 1.887 de şomeri (25,92%) aveau între 35 şi 45 de ani, iar 2.526 de şomeri (34,69%) – peste 45 de ani.

sursa foto: ceccarbusiness.ro

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta