Pe 3 august sărbătorin ziua unui fruct gustos, delicios, de care se bucură toată lumea, și care ne furnizează  o mulțime de beneficii nutriționale: pepenele verde! Originar din sudul Africii, se pare că a fost cultivat încă din Egiptul antic. În diverse regiuni ale României este numit și harbuz, lubeniță, lebeniță, ori curcubete.

Numele de pepene derivă din latinescul “pepō, peponem”, prin rădăcina din latina vulgară “pepinem”. Termenul latinesc își are originea în cuvântul din limba greacă antică πέπων (pépōn).

În deșertul Kalahari, unde este cunoscut sub numele de “tsamma”, este una din principalele surse de apă în timpul sezonului cald, uscat. Pe vremuri, oamenii traversau acest deșert numai când avea la dispoziție o recoltă bogată de tsamma!

Pepenele verde ne ajută să ne menținem corpul hidratat, având în vedere că are un conținut de apă de circa 92%. Combinația sa de apă și fibre ne oferă un mare volum de hrană, ne dă senzația de sațietate, cu un conținut foarte mic de calorii. Totodată, ne furnizează 3% din RDI (Recommended Daily Intake / rația alimentară zilnică recomandată) în ceea ce privește vitaminele B6, B5 și B1, 5% RDI pentru potasiu, 18% RDI pentru vitamina A, și 21% RDI pentru vitamina C.

S-a dovedit, de asemeni, că pepenele verde este benefic pentru piele și păr, datorită vitaminelor A și C pe care le înglobează. Vitamina C sprijină crearea colagenului, o proteină ce ne menține părul puternic și pielea suplă. Vitamina A are un rol major în sănătatea pielii, fiindcă ajută la repararea și crearea celulelor acesteia.

Pepenele verde este bun și pentru digestie, pentru una sănătoasă, grație aportului său mare de apă și a fibrelor sale. Studiile științifice au demonstrat că antioxidanții din acesta – carotenoida și licopenul – pot reduce riscurile unor tipuri de cancer.

În ciuda campaniilor de informare desfășurate de Poliția Locală Constanţa, o mulțime de constănțeni ignoră prevederile legale în privința gestionării deșeurilor. Săptămâna trecută, polițiștii locali au aplicat 116 sancțiuni, atât persoanelor fizice cât și juridice, în valoare totală de 279.950 lei, astfel:

• 15 sancțiuni conform Legii nr. 211/2011 privind gestionarea deșeurilor în valoare totală de 220 000 lei;
• 97 sancțiuni conform HCL nr. 77/2021, în valoare totală de 47 950 lei, aplicate persoanelor fizice și juridice pentru scoaterea gunoiului menajer, în ziua de gunoi, dar în alte tipuri de recipienți (saci, cutii, bidoane etc);
• 4 sancțiuni aplicate în conformitate cu prevederile OUG 195/2005, art. 96, în valoare de 12 000 lei, aplicate persoanelor fizice și juridice, proprietare ale imobilelor nesalubrizate.

Poliția Locală Constanţa transmite un mesaj constănţenilor:

,,Pentru a evita aceste situații neplăcute și pentru a râmâne cu banii în buzunar, vă rugăm să nu mai aruncați gunoiul pe stradă, să nu mai depozitați  sacii menajeri cu deșeuri pe domeniul public sau la colțurile străzilor, iar constănțenii care locuiesc la case să scoată gunoiul doar în zilele de colectare stabilite cu operatorul de salubritate și în recipienți speciali!

Semnalați cu încredere aceste fenomene antisociale care ne afectează pe toți la numerele de telefon 0241.484.205 și 0341/922 sau la adresa de mail  politia.locala@primaria-constanta.ro !”.

Peste 118.000 de persoane și-au găsit locuri de muncă în primul semestru al anului curent. Marea majoritate a românilor care și-au găsit un nou job au peste 45 de ani, iar cei mai mulți sunt bărbați, în proporție de peste 53%.

Un număr de 118.066 de persoane au fost încadrate în muncă în primele şase luni ale anului, ca urmare a aplicării măsurilor de stimulare a ocupării de către agenţiile judeţene de resort.

Potrivit unui comunicat remis de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, din totalul persoanelor angajate prin intermediul ANOFM în primul semestru, 54.982 de persoane au peste 45 de ani, 24.503 au vârsta cuprinsă între 35 şi 45 de ani, 19.518 au între 25 şi 35 de ani, iar 19.063 sunt tineri sub 25 de ani.

Numărul femeilor încadrate în muncă până la 30 iunie a fost de 54.950 persoane (46,54% din total), iar cel al bărbaţilor de 63.116 de persoane (53,46%).

În funcţie de mediul de rezidenţă, 61.227 persoane angajate în perioada de referinţă provin din mediul urban, iar 56.839 persoane sunt din mediul rural.

Nivelul de pregătire al persoanelor pentru care a fost identificat un loc de muncă arată că cele mai multe au studii liceale (39.599 persoane) şi studii profesionale (28.318).

Studii gimnaziale aveau 26.244 dintre persoanele încadrate în muncă, 11.855 de persoane fiind cu studii universitare.

sursa foto: startupcafe.ro

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor recomandă populaţiei ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate.

Achiziţionarea şi depozitarea alimentelor

Astfel, consumatorilor li se recomandă:

– Să cumpere produse alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care au fost obţinute în unităţi autorizate/înregistrate aflate sub supravegherea medicilor veterinari oficiali/inspectorilor oficiali din cadrul ANSVSA, sunt controlate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă;

– Să nu cumpere produse alimentare expuse la vânzare în locuri şi condiţii necorespunzătoare (pe stradă, din portbagajul maşinilor etc.) cu atât mai mult în cazul alimentelor uşor perisabile – carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate;

– Să aleagă alimentele cu atenţie, ţinând cont de aspect, miros, termen de valabilitate);

– Să ia în considerare temperatura la care trebuie păstrate alimentele ce necesită păstrare la rece;

– Să verifice prospeţimea în momentul achiziţionării – să nu cumpere alimentele cu miros neplăcut sau având culoarea, consistenţa modificată sau care prezintă mucegai pe suprafaţă;

– Să nu cumpere produse care poartă indicaţiile “păstraţi la frigider”, “păstraţi la rece” sau “păstraţi în congelator” şi care nu au fost depozitate în condiţii de refrigerare sau congelare.

– Să ambaleze separat alimentele care urmează a fi depozitate în frigider şi să le menţină în decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;

– Să păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite;

– Produsele care au fost decongelate să nu se recongeleze, pentru a fi preparate sau consumate ulterior;

– Să îndepărteze alimentele alterate, care sunt o sursă de contaminare pentru celelalte alimente;

– Să spele bine fructele şi legumele înainte de a le depozita în frigider şi înainte de a le consuma.

Controale pentru respectarea normelor sanitare veterinare şi siguranţa alimentelor

Inspectorii din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguraţa Alimentelor judeţene vor verifica în special următoarele:

– expunerea la vânzare a produselor alimentare şi în special a produselor de origine animală care trebuie să se realizeze în locuri sau spaţii care asigură temperaturi adecvate şi condiţii de igienă corespunzătoare;

– condiţiile de manipulare, depozitare şi transport al produselor de origine animală în toate unităţile autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi, în mod special, a produselor perisabile (carne proaspătă, carne tocată şi carne preparată, produse din carne,peşte, ouă, lapte şi produse din lapte). Transportul produselor de origine animală trebuie să se realizeze numai cu mijloace de transport autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, dotate cu sisteme de înregistrare şi monitorizare a temperaturii;

– condiţiile de recepţionare, manipulare, depozitare şi procesare a produselor de origine animală în unităţi care se adresează categoriilor vulnerabile ale populaţiei (spitale, grădiniţe, creşe, cămine de bătrâni, centre sociale de plasament) şi care se adresează unui număr mare de consumatori (cantine, restaurante, catering, tabere pentru copii);

– depozitarea ambalajelor destinate produselor alimentare şi în special a recipientelor în care se livrează/serveşte mâncarea gătită către consumatorii finali;

– eliminarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman din unităţile din sectorul alimentar şi în special din unităţile de alimentaţie publică;

– asigurarea temperaturilor adecvate pentru menţinerea lanţului frigorific în timpul producţiei, depozitării, transportului şi expunerii la comercializare;

– măsurile privind reţinerea oficială, denaturarea şi distrugerea produselor de origine animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării;

– interzicerea comercializării şi punerii în consum a cărnurilor care nu sunt inspectate, ştampilate şi certificate sanitar veterinar.

Serviciile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor au obligaţia monitorizării permanente a tuturor cazurilor şi situaţiilor în care există riscul apariţiei sau au fost declanşate focare de toxiinfecţii alimentare sau intoxicaţii datorate consumului de alimente.

Consumatorii pot sesiza nereguli din domeniul siguranţei alimentelor, apelând gratuit, din orice reţea de telefonie, numărul de telefon al Call Center-ului ANSVSA: 0800 826 787.

sursa foto: ANSVSA