Connect with us

Cultura/Educatie

Grigore Kiazim – un simbol dobrogean, un artist desăvârşit, un om de excepţie

Published

on

Despre Grigore Kiazim, cel mai renumit rapsod popular din Dobrogea se pot spune multe. Iar dacă îi întrebi pe localnicii din Măcin, localitatea natală a marelui maestru, vor fi numai lucruri bune. Anul acesta, cu ocazia Festivalului “In Memoriam Grigore Kiazim”, am stat de vorbă cu domnul Daniel Gândac, directorul Casei de Cultură din Măcin, dar şi cu domnul Nicolae Topoleanu, primarul localităţii. Căci am vrut să aflăm cum a decurs cariera artistică a maestrului Kiazim, cum şi-a petrecut anii tinereţii şi cum a reuşit să aducă Măcinul pe harta artistică şi culturală a ţării.

Daniel Gândac, director Casa de Cultură Măcin

Reporter: Grigore Kiazim s-a născut în anul 1913 în localitatea Măcin din judeţul Tulcea. La vârsta de 18 ani a plecat la Bucureşti, având un singur ţel – consacrarea. A cântat şase ani cu Orchestra Iancu Constantinescu, apoi cu renumitul lăutar Costică Dură. Cum au fost aceşti primi ani de activitate ai tânărului artist?

Daniel Gândac, director Casa de Cultură Măcin: Primii ani i-a dedicat localităţii natale care l-a consacrat, apoi la vârsta de 24 de ani susţine examenul pentru activitatea sa în Orchestra Radiodifuziunii Române şi obţine calificativul maxim. Atunci, preşedintele juriului era maestrul Theodor Rogalski.

R: A colaborat preţ de mai bine de cinci decenii cu Radiodifuziunea şi Televiziunea Română. Cum au decurs aceşti ani pentru Grigore Kiazim?

D.G.:  Aceşti ani au fost extrem de încărcaţi, colaborarea constând atât în înregistrări, în filmări concerte în ţară şi nu cred că a existat oraş din ţara noastră în care să nu fi susţinut măcar un concert. Totodată, turnee în străinătate, în ţări precum China, Vietnam, Japonia şi altele. Prin acestea se caracterizează această activitate de 50 de ani. Este o mare performanţă!

R: În activitatea sa, Grigore Kiazim a cântat sub bagheta unor renumiţi dirijori şi aş vrea să ne amintiţi o parte dintre aceştia.

D.G.: Întâi de toate, Paraschiv Oprea, un mare dirijor, alături şi de solişti şi artişti valoroşi ai ţării noastre, precum Marcel Budală, Irina Loghin, dar şi alţi artişti de seamă ai folclorului românesc.

R: Cum a reuşit Kiazim să se impună cu mandolina în muzica populară?

D.G.: Mandolina, până la Kiazim, era un instrument oarecum obscur pentru ţara noastră, fiind un instrument de origine orientală, la fel ca şi celelalte două instrumente care l-au propulsat şi l-au consacrat: banjo şi cobza. În ceea ce priveşte cobza, pot să spun că maestrul Kiazim este primul interpret care a adus un instrument de acompaniament la rangul unui instrument solistic. Aşa cum maestrul Iordache a făcut din ţambal un instrument solistic, aşa maestrul Kiazim a făcut din cobză un instrument solistic, ea fiind, de fapt, un instrument de acompaniament. Revenind, pot spune că manolina a fost dragostea maestrului Kiazim, fapt pentru care i-a acordat cea mai mare atenţie, dânsul ştiind totodată şi chitară, şi banjo, dar fiecare instrument avea particularităţile sale în melodiile pe care le interpreta. Maestrul Kiazim a avut un repertoriu bogat, din repertoriul românesc, dar şi din cel turcesc. Creaţii precum „Mergând spre Uskudar”, o piesă care se cântă şi acum în Turcia. De asemenea, „Sârba Îndrăcită”, o altă piesă consacrată. Per total, în activitatea sa artistică, maestrul Kiazim a lansat peste 40 de discuri.

R: Maestrul Kiazim avea un program foarte strict în privinţa repetiţiilor şi nu numai.

D.G.: Da, aşa ştiu şi eu din spusele domnului Bayar Kiazim. Şi îmi permit să amintesc că dânsul a fost directorul Casei de Cultură din 1986 până în 2002. Domnul Bayar Kiazim a şi inaugurat, a dezvoltat şi promovat Festivalul “In memorial Grigore Kiazim”, prima ediţie fiind o manifestare locală, apoi a avut un caracter de festival-concurs naţional, pentru ca în ultimele cinci ediţii, să aibă o culoare internaţională.

R: Cum era văzut Grigore Kiazim în Măcin, aici în localitatea sa natală?

D.G.: Vă pot răspunde la această întrebare din punctul meu de vedere. Eram destul de mic pe vremea aceea, dar îmi amintesc că nu exista chef la mine în familie sau petrecere, eveniment care să nu fie însoţit de unul din discurile lui Grigore Kiazim. Acele viniluri clasice pe care se regăseau 4 piese, câte două pe o faţă. Apoi, din spusele bătrânilor, dânsul venea aici în Măcin ori de câte ori avea vreun concert în apropiere; la Galaţi, Tulcea, Constanţa. Seara, „trăgea” acasă, în locul natal şi petreceau până în zori.

R: Ştim că s-a stins din viaţă într-o zi din luna iunie, în 1989. Vă amintiţi acea zi?

D.G.: Aşa este. Şi-mi amintesc că mama mi-a dat această veste. A fost o veste teribilă pentru toţi localnicii din Măcin. Astfel, în prezent, îi cinstim numele prin acest festival – „In memoriam Grigore Kiazim”.

Nicolae Topoleanu, primar Măcin

Reporter: Ce a însemnat Grigore Kiazim, omul şi artistul, pentru oraşul Măcin?

Nicolae Topoleanu: Grigore Kiazim, pentru oraşul Măcin, a fost, este şi va fi o stea care străluceşte şi ne menţine acolo sus, unde Măcinul îşi are un loc aparte în cultura muzicii populare. Grigore Kiazim, cel mai mare rapsod dobrogean, pentru noi a fost un pion pe care l-au mutat şi alţii, ca să zic aşa, pe tabla de şah. Şi aici pot să-i amintesc pe membrii familiei, care au continuat tradiţia pe care au moştenit-o de la Grigore Kiazim şi au continuat astfel cântecul cobzei, atât pe scena Casei de Cultură „Grigore Kiazim”, cât şi pe scenele mari ale României.

R: Ştim că era foarte ataşat de locurile sale natale. Ori de câte ori avea ocazia, revenea aici, la Măcin. Cum era el văzut de localnici?

N.T.: Din poveştile bătrânilor, vă pot spune că a fost bine primit tot timpul şi a fost comparat cu marii rapsozi ai ţării. Un om de care măcinenii sunt mândri. Tot timpul auzeai: “I-auzi, cum cântă Lambru la acordeon, aşa cântă Grigore al nostru la cobză!”

R: Care este piesa dvs. de suflet din repertoriul maestrului Grigore Kiazim?

N.T.: Aş spune „Sârba de la Măcin”, negreşit! Şi „Hora de la Clejani”. Dar „Sârba de la Măcin” o dansăm cu drag de fiecare dată… şi cu picioarele, şi cu sufletul. Şi aşa cum „arborele genealogic Kiazim” a mers pe muzică, noi măcinenii vrem să ducem dansul mai departe. Sper ca toţi localnicii să îşi înveţe „Sârba de la Măcin”, pentru a duce tradiţia mai departe.

R: Şi o ultimă întrebare. De ce ar trebui constănţenii să viziteze Măcinul?

N.T.: Măcinul este un orăşel de provincie, aşezat între Dunăre şi Munţii Măcinului, într-un cadru pitoresc, este un orăşel cochet care a meritat să fie cântat de către Grigore Kiazim, un oraş cu multe bogăţii naturale. O plimbare pe Dunăre este recomandată, o excursie în Munţii Măcinului, o degustare la Crama Dobrogeană şi, de ce nu, o vizită la Primărie. Sunt numeroase posibilităţi pe care le au la dispoziţie cei care ajung aici.

Actualitate

Expoziţie de carte la Curtea Brâncovenească

Published

on

Şcoala şi Grădiniţa ,,Sfinţii Martiri Brâncoveni” au marcat Ziua Culturii Naționale prin organizarea unei expoziţii care a rămas deschisă în cadrul complexului turistic şi alimentar Curtea Brâncovenească, din str. Vasile Lupu, nr.43-45. Standul de carte cuprinde numeroase volume despre educaţie, istorie, credință, tradiții, precum şi despre valorile înaintaşilor nostri.

,,Manifestarea este realizată și cu speranța că jertfa înaintașilor va rodi în sufletele noastre și ale copiilor noștri căci din stejar stejar răsare, și așa cum spunea Părintele Justin Pârvu, Jertfa naște viață!”, se precizează într-un comunicat de presă.

Toţi cei care vor vizita expoziţia primesc cadou cartea care le place.

Mai multe informații despre eveniment pot fi consultate pe www.scoalabrancoveneasca.ro sau www.curteabrancoveneasca.ro, şi pe paginile de facebook sau instagram.

 

Continue Reading

Actualitate

“QuaranTeens”, un proiect ambițios dedicat elevilor constănțeni

Published

on

Într-o lume cu restricţii, creativitatea nu rămâne limitată! Ambasadorii Festivalului “Super” vin cu o idee pentru liceenii constănțeni pasionați de artă. “Super”, cel mai mare festival din România dedicat filmelor şi artei făcute de adolescenţi, a ajuns la cea de a IX-a ediție şi a recrutat ambasadori în toată ţara.

La nivelul judeţului Constanța, o elevă de la Colegiul Național “Mircea cel Bătrân” și o elevă de la Liceul de Marină  şi-au propus să readucă spiritual creativ printre tineri prin revista colectivă de artă “QuaranTeens”.

Proiectul “QuaranTeens” se va desfăşura exclusiv online şi are ca scop afirmarea ideilor, gândurilor şi viziunilor tinerilor creatori, chiar şi în această perioadă dificilă.

“Suntem conștienți că distanţarea socială a fost o provocare pentru toată lumea, în special pentru tineri. Vrem să ajutăm adolescenții din orașul nostru să se exprime în ce mod artistic îi face să se simtă mai conectați cu ei înșiși şi apoi cu ceilalţi. La final, suntem siguri că o să se bucure pe deplin de rezultatul creativităţii lor.”, declară una dintre inițiatoarele proiectului

Posibilitățile de participare sunt cât mai vaste, fiind acceptat orice tip de artă vizuală, literară sau material care putea fi expus în care să fie prezentată propria viziune asupra vieții înainte și după apariția pandemiei.

Elevii care doresc să ia parte la acest proiect pot trimite un e-mail cu lucrarea lor la adresa e-mail: quaranteensconstanta@gmail.com, împreună cu datele personale și un număr de contact.

Înscrierile se desfăşoară până la data de 15 februarie, dată după care participanții selectați vor fi contactați pentru un mic interviu prin care echipa proiectului îi va putea cunoaște mai bine.

Continue Reading

Actualitate

ANOSR doreşte un buget mai mare pentru învăţământul superior

Published

on

În contextul pregătirilor pentru legea bugetului de stat, Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) are mai multe solicitări legate de finanţarea învăţământului superior. Acestea sunt justificate, în opinia ANOSR, de date statistice alarmante:

  • România se află pe ultimul loc în ceea ce priveşte procentul din produsul intern brut alocat educaţiei;
  • România se află pe penultimul loc, în faţa Greciei, la cheltuielile per student în standardul puterii de cumpărare.
  • capacitatea de cazare în cămine a scăzut în ultimii 15 ani cu 13%;
  • cheltuielile directe, subvenţionate de stat, cu activităţile de consiliere şi orientare în carieră sunt mai puţin de 26 de lei/an/student;
  • România, alături de Bulgaria, este un inovator modest, cu o performanţă în inovare sub 50% din scorul mediu al UE, şi se află pe ultimul loc la nivelul ţărilor UE;
  • România ocupă locul 46, la nivel mondial, în cadrul Indicatorului Global de Inovare, cu doar 35,95 de puncte din 100.

Având în vedere toate aceste date, ANOSR are câteva propuneri ce privesc legea bugetului de stat pentru anul 2021:

  • creşterea cuantumului burselor studenţeşti, fără modificarea numărului actual de bursieri;
  • creşterea subvenţiei pentru cămine şi cantine, pentru a asigura îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale studenţilor;
  • stabilirea unei subvenţii distincte pentru finanţarea activităţilor Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră (CCOC);
  • asigurarea gratuităţii la serviciile Bibliotecilor Centrale Universitare, prin subvenţionarea abonamentului;
  • creşterea substanţială a fondului de investiţii alocat Ministerului Educaţiei, pentru îmbunătăţirea logisticii în universităţi;

Solicitările ANOSR implică o creştere a bugetului pentru învăţământul superior cu 5.687.470.734 lei, bugetul total vizat atinge 1,006% din PIB.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta