Conducerea Spitalului Municipal Mangalia urmează să semneze contractul de finanțare europeană, pentru dotarea unității medicale cu aparatură și materiale sanitare destinate tratării pacienților diagnosticați cu COVID-19. Proiectul are o valoare de 24 de milioane de lei și a fost depus la Ministerul Fondurilor Europene, încă de la debutul pandemiei de coronavirus.

Începând cu 1 noiembrie 2020, unitatea sanitară va trata și cazurile grave COVID-19, care vor avea nevoie de îngrijire de specialitate în ATI. Secția de Terapie Intensivă din Mangalia dispune de 10 paturi, 7 dintre acestea, complet utilate, fiind alocate pacienților COVID. În prezent, Spitalul Municipal Mangalia are un număr de 107 paturi rezervate pacienților COVID-19.

,,Acest proiect, cu finanțare europeană, completează gama de servicii medicale pe care le oferim pacienților și am dorit să ne asigurăm că avem tot ce ne trebuie, pentru a lupta cu acest virus.”, au declarat reprezentanți din conducerea unității sanitare.

Ceilalți pacienți din oraș și localitățile limitrofe, care se încadrează în cazuistica non-COVID, pot apela, în continuare, la serviciile medicale ale medicilor din Mangalia. Spațiile medicale au fost reorganizate, în Pavilionul A unde funcționează celelate secții și cabinetele din ambulatoriu.

O nouă săptămână, noi actualizări a listei celor 30 de țări pentru care se cere carantină la intrarea în România.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a adoptat în sedința de luni, 26 octombrie 2020, Hotărarea numărul 50 privind aprobarea listei țărilor și zonelor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în țara noastră.

“Instituirea restricțiilor referitoare la persoanele care sosesc din anumite zone sau țări cu risc epidemiologic ridicat se aplică după 24 ore de la data aprobării hotărârii prin care acestea sunt stabilite, iar ridicarea acestora se realizează începând cu data emiterii hotărârii.”, este precizat în documentul CNSU

Iată cele 30 de state de pe această listă:

1. Andorra 1761.7 (Rata de incidenta cumulata la 100.000 locuitori)
2. Vatican 1717.8
3. Cehia 1210.8
4. Belgia 1115.6
5. Polinezia Franceza 1111.8
6. Guam 688.6
7. Olanda 639.4
8. Armenia 616.1
9. Luxemburg 568.7
10. Slovenia 549.7
11. Franta 520.9
12. Gibraltar 513.3
13. Elvetia 504.3
14. Liechtenstein 500.3
15. Muntenegru 496.3
16. Argentina 441.9
17. Spania 394.2
18. Slovacia 385.3
19. Marea Britanie 383.1
20. Georgia 345.5
21. Malta 339.8
22. Bahamas 337.1
23. Costa Rica 312.5
24. Croatia 301.0
25. Irlanda 296.8
26. Polonia 294.9
27. Bahrain 287.2
28. Macedonia de Nord 280.6
29. Portugalia 277.4
30. Puerto Rico 275.9

sursa foto: wikipedia.org

O tuse ar putea răspândi un ,,nor” de COVID-19 în întreaga cameră, dar o mască facială poate micșora foarte mult dimensiunea și răspândirea acelui nor, arată un nou studiu. Volumul norului de COVID-19 fără mască este de aproximativ șapte ori mai mare decât cu o mască chirurgicală și de 23 de ori mai mare comparativ cu o mască N95, au descoperit cercetătorii.

„Am constatat că orice lucru care reduce distanța parcursă de nor, cum ar fi o mască, batista sau tuse într-un cot, ar trebui să reducă foarte mult regiunea pe care se dispersează picăturile de la tuse și, prin urmare, șansele de infecție”, a spus cercetătorul Rajneesh Bhardwaj, de la Indian Institute of Technology Bombay, din Mumbai, potrivit MedicineNet.com.

Folosind teoria jetului și datele din literatura de specialitate, Bhardwaj și colegul său Amit Agrawal au descoperit că primele 5 până la 8 secunde după tuse sunt esențiale pentru suspendarea picăturilor în aer și răspândirea bolii. După aceea, norul de tuse începe să se rupă.

Rezultatele studiului i-au ajutat pe cercetători să elaboreze o formulă pentru a determina numărul maxim de persoane care pot fi într-o secție de spital și rata la care trebuie să circule aerul dintr-o cameră, lift, cinematograf, mașină, cabină de avion sau restaurant.

„Estimăm acest volum de aer, care poate ajuta la proiectarea ventilației spațiilor închise și, prin urmare, la reducerea răspândirii bolii”, a spus Agrawal într-un comunicat de presă al Institutului American de Fizică.

Cercetătorii ne sfătuiesc să menținem aerul proaspăt, astfel vom reduce șansele de infecție.

Sursa: MedicineNet.com