Connect with us

Cultura/Educatie

Filă de istorie – Regina Maria şi Marea Unire

Published

on

Regina Maria, soţia regelui Ferdinand I, este binecunoscută pentru implicarea sa în viaţa politică şi socială. A încercat şi a reuşit să se integreze naţiunii care a adoptat-o, susţinând şi apărând interesele României.

În timpul Primului Război Mondial, refugiată în Moldova împreună cu soţul său, a fost soră de caritate în spitalele militare, fiind supranumită ,,mama răniţilor”.

După un exil de doi ani, iată cum evocă în memoriile sale momentul 1 Decembrie 1918, şi implicit al revenirii în capitală:

,,Ne-am întors cu adevărat, ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani. Să îndraznesc oare să rostesc marele cuvânt?

Ne-am întors triumfători!…
Adjectivele sună parcă a gol,când vrei să pui toate pe hârtie. A fost o zi de entuziasm, de delir, în pofida greutăţilor de transport şi a distrugerii lăsate de duşmani; pînă şi vremea ne-a fost propice, însă ploile torenţiale prăpădiseră cu totul drumurile stricate dinainte. Trenul nostru ajunse totuşi aproape la ceasul prescris… Pe cap purtam o căciulă de astrahan cenuşiu, cu o cureluşă sub bărbie, care-mi dădea înfaţişarea unui flăcău voinic şi bucălat.. Acest costum era completat de o lungă manta militărească, cenuşie cu guler de blană…
Am fost întâmpinaţi la gara Mogoşoaia de generalul Berthelot şi de câţiva ofiţeri francezi şi englezi, şi, bineînţeles, de generalii noştri în frunte cu Prezan.
Era acolo şi Radu Rosetti cu un zâmbet strălucit pe chipul lui prietenos. Îşi poate cineva închipui cu ce adâncă zguduire ne-am salutat. Caii ne aşteptau la gară. Eu trebuia să încalec pe marele şi voinicul Jumbo, o adevărată namilă, plin de putere, care nu se lăsa turburat de nici un fel de sgomot. E o faptură înţeleaptă, vrednică, de încredere, tocmai ce-mi trebuia în această zi de manifestaţii furtunoase.
Carol (principele Carol al II-lea, n.r.) intrase călare în oraş, în fruntea regimentului său, iar fiicele noastre plecaseră înainte într-o trăsură trasă de patru cai. Noi am pornit cei din urmă. Regele cu mine, Niky deoparte şi generalul Berthelot de cealaltă. După noi veneau generalii şi toţi adjutanţii noştri şi astfel treceam solemn de-a lungul preacunoscutei şoşele Kisselef, pe care erau înşirate numeroase trupe; întâi cele franceze şi britanice, apoi ale noastre, în frunte cu regimentul meu 4 Roşiori.
Era întâia oară când salutam pe pământul nostru trupe aliate; bucuria de a le vedea în jurul nostru astăzi, era aproape mai mult, decât puteam suporta. Ne vedeam în sfârşit prietenii! Fusesem despărţiţi, fără nădejde, de ei în depărtatul nostru colţişor de lume. În tot timpul războiului nu fusesem niciodată în legătură cu armate aliate, afară de cele ruseşti;iar acestea, la sfârşit, se prefăcuseră într-un prilej de groază în loc de a ne fi sprijin.

La mijlocul drumului ne-a întâmpinat un sobor de preoţi în odăjdii strălucitoare; veniseră să binecuvânteze întoarcerea noastră, steagurile noastre şi ale aliaţilor. S-au înălţat cântări solemne şi ni s-a dat să sărutăm crucea.
A doua oprire s-a făcut în Piaţa Victoriei. Aici ne-a întâmpinat după datină, primarul cu pâine şi cu sare, guvernul nostru, numeroşi foşti miniştri din toate partidele, corpul diplomatic, precum şi o mulţime de doamne entuziaste care mă acoperiră cu o ploaie de flori, lucru nu tocmai uşor de înfruntat când eşti călare. După aceasta, urma intrarea în oraş de-a lungul vestitei Căi Victoria, scumpă inimilor româneşti…
Peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre, pe acoperişuri, la felinare, şi steguleţe în mâna fiecărui copil.
Era o simfonie ameţitoare de roşu, galben şi albastru.

Eu de pe voinica spinare a lui Jumbo, puteam privi deasupra capetelor mulţimii drept în ferestrele caselor şi puteam prinde însufleţirea de pe fiecare chip, să răspund fiecărui zâmbet, să bag de seamă înfrigurarea fiecărui copil şi să simt o apropiată împărtăşire a bucuriei poporului meu…
Bucureştii cunoscuseră toate grozăviile ocupaţiei sub apăsarea unor asupritori nemiloşi, cari împilaseră poporul cu o grea tiranie. Nu mai era omul stăpân pe sufletul său, românul nostru galben la faţă, cu capul plecat trebuise să se supună soartei lui. Niciun glas nu îndraznea să se ridice deasupra şoaptei, nimeni nu mai avea dreptul să umble slobod după treburile sale, afară de cei ce intraseră la învoială cu duşmanul; cei credincioşi trăiseră clipe grele.

Iar acum, după aceşti doi ani cumpliţi, ne întorserăm biruitori în ciuda nenorocirii şi a umilinţii, iar visul de veacuri al României, era acum împlinit. Nu e de mirare că-şi ieşise din fire poporul de atâta bucurie, nu e de mirare că până şi pietrele de sub picioarele noastre păreau că ne aclama şi, că se îmbăta de gloria întoarcerii.
Uitându-mă de sus , la toate acele feţe întoarse spre mine, mi se părea că citesc în ochii fiecăruia suferinţele prin care trecuseră.
Alaiul nostru îşi urma drumul până în piaţa unde se înălţa statuia lui Mihai Viteazul, cu sabia ridicată în vârful braţului stang.

Poporul însoţea cu urale de entuziasm nebun, trecerea dezrobitorilor noştri, care veniseră de peste Dunăre, drum lung ca să fie alături de noi în această zi de pomină.
După defilare urma un Te-Deum, oficial la Mitropolie. Pe când soseau oaspeţii, am avut 10 minute de răgaz, în care să-mi schimb uniforma în haine de sărbătoare. Slujba a fost scurtă, solemnă şi impunătoare; biserica întunecoasă, era luminată de 1000 de făclii, iar pe când îngenunchiam ca să înălţăm mulţumiri către Domnul, cântarea unui cor de multe glasuri plutea în valuri deasupra capetelor noastre. La ieşirea noastră din biserică, înainta spre noi generalul Grigorescu şi în numele armatei ruga pe rege să primească bastonul de mareşal. Această idee o dădusem eu generalilor, care se învoiseră cu entuziasm, însă pentru Nando fusese ceva neaşteptat. A fost adânc mişcat.”

Fragmentul citat face parte din memoriile reginei Maria publicate sub numele ,,Povestea vieţii mele”.

Actualitate

Din primul, direct în al doilea semestru! Elevii și preșcolarii au intrat în cel de-al doilea semestru de școală, fără vacanță

Published

on

Elevii și preșcolarii au început al doilea semestru al anului şcolar 2021 – 2022, semestru ce va avea 20 de săptămâni şi se va încheia în iunie. Primul semestru s-a terminat pe 14 ianuarie, iar cel de-al doilea a început pe 17 ianuarie. În acest semestru, în unităţile de învăţământ preuniversitar, cursurile se desfăşoară cu prezenţă fizică în toate judeţele în care rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 este de cel mult 75%. În situaţia în care rata este mai mare de 75%, cursurile se desfăşoară în sistem online.

Restricții, rate de incidență, măști, teste cu salivă, dar și alte complicații și scandaluri – toate acestea au complicat din plin viața elevilor din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal.

În urma vacanței forțate din octombrie-noiembrie 2021, pentru prima dată, vacanța intertrimestrială a dispărut. Semestrul I s-a încheiat pe 14 ianuarie 2022, iar pe 17 ianuarie, elevii au intrat direct în cel de-al doilea semetru al anului școlar 2021-2022. Astfel, vacanța de Paște este ultima pe care o vor avea cei mici până la cea din vară, când se încheie anul școlar.

Așadar, potrivit structurii anului şcolar 2021-2022, structură adoptată de Ministerul Educaţiei, elevii din învățământul gimnazial, liceal, profesional și postliceal se vor mai bucura de o vacanță de primăvară care va începe în data de 15 aprilie 2022 și se va termina pe 1 mai 2022, pentru elevii din toate ciclurile de învățământ. Aceștia vor avea însă liber de la cursuri pe 1 iunie, de ziua copilului, dar și cu ocazia examenelor sau în săptămâna denumită „Școala altfel”, zile în care se vor organiza activități instructiv educative recreative. Semestrul al doilea se va încheia pe 10 iunie, iar pe 11 iunie va fi prima zi a vacanței de vară.

Trebuie menționat faptul că cei din anii terminali vor susține examenele naționale cu prezență fizică în școli. Probele de la Evaluarea Națională pentru clasa a VIII-a încep pe 14 iunie, iar cele pentru Bacalaureat pe 20 iunie.

Vă reamintim că elevii de gimnaziu şi liceu, precum şi cei din învăţământul profesional şi postliceal au început cursurile, după vacanţa de iarnă, pe 3 ianuarie. Preşcolarii şi elevii din învăţământul primar au revenit la şcoală o săptămână mai târziu, pe 10 ianuarie.

Reprezentanții Ministerului Educației au anunțat că în școli, cursurile se desfăşoară cu prezenţă fizică în toate judeţele în care rata de ocupare la nivel judeţean a paturilor de spital destinate îngrijirii pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 este de cel mult 75%. În situaţia în care rata este mai mare de 75%, cursurile se desfăşoară în sistem online. Reluarea cursurilor cu prezenţă fizică se face numai după ce aceeaşi rată scade sub 70%.

Continue Reading

Actualitate

Teatrul de Stat Constanţa a fost distins cu Ordinul Naţional Meritul Cultural în grad de Comandor

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a răsplătit Teatrul de Stat Constanța, pentru profesionalismul și dăruirea de care au dat dovada generațiile de slujitori ai scenei, cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria D – Arta spectacolului.

Distincţia a fost înmânată directorului TSC, regizorul Erwin Șimșensohn, joi, 13 ianuarie, în cadrul unei ceremonii care s-a desfăşurat la Palatul Cotroceni. Regizorul Erwin Șimșensohn, a fost însoțit de Liviu Manolache, actor, compozitor și regizor, care anul acesta sărbătorește 40 de ani de la debutul său pe scenă, în 1982.

,,Mă bucur să îi felicit pe cei care, în cei 70 de ani de la înființare, au urcat pe scena Teatrului de Stat din Constanța, slujind peste milenii muza lui Ovidius! (…)

Distinși oaspeți, vă felicit pentru înaltele distincții primite! Cu ocazia apropiatei celebrări a Zilei Culturii Naționale, vă doresc să rămâneți în sufletul publicului mulți ani de acum înainte, iar opera dumneavoastră să rămână pentru totdeauna între valoroasele repere ale culturii noastre!”, a spus Klaus Iohannis.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Aproape 3000 de locuri în plus, în școlile de Poliție

Published

on

Guvernul a adoptat în ședința din această săptămână suplimentarea cu 2.891 de locuri a cifrei de şcolarizare în învăţământul post-liceal organizat de către Ministerul Afacerilor Interne.

”Guvernul a adoptat un proiect de hotărâre pentru modificarea HG 477 din 2021 privind aprobarea cifrelor de şcolarizare pentru învăţământul superior de stat în anul şcolar 2021 – 2022. Numărul de locuri alocat în unităţile de învăţământ de pregătire aparţinând MAI creşte cu 2.891, ajungând astfel la 5.559”, a declarat LUCIAN BODE, ministrul de Interne

Potrivit acestuia, suplimentarea numărului de locuri în învăţământul post-liceal militar organizat de către M.A.I. va contribui la reducerea deficitului de resurse umane, reprezentând la momentul actual aproximativ 20%.

”Vorbim de aproape 30.000 de posturi care în acest moment nu sunt ocupate la nivelul M.A.I.”, a completat LUCIAN BODE

Ministrul a adăugat că îşi doreşte ca numărul celor care intră în sistem ”să fie sensibil egal” cu al celor care se pensionează, arătând că au existat ani în care s-au angajat 5.000, dar au plecat 12.000 de persoane.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Memoria Gulagului românesc – „Tortura pe înțelesul tuturor”

Published

on

Biblioteca „Ioan N. Roman” Constanța, cu sediul pe str. Mircea cel Bătrân, nr. 104 A organizează Marți, 11 ianuarie 2022, ora 16, masa rotundă cu tema Memoria Gulagului românesc – „Tortura pe înțelesul tuturor” de Florin Constantin Pavlovici, unde prof.univ.dr. habil Angelo Mitchievici se va afla în dialog cu domnul  Alexandru Mihalcea, fost deținut politic, fost corespondent al ziarului „România liberă” la Constanța, membru al Filialei Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România.

Literatura memoriei reprezintă o parte extrem de importantă a literaturii române, iar memoriile de detenție din perioada comunistă sunt menite să facă publică istoria recentă a țării noastre, dar și un capitol sumbru al ei. Aceste memorii relevă în ce măsură credința în valori precum libertatea de gândire, de exprimare, de liberă circulație, ideea de justiție, de liber arbitru este pusă la încercare în contextul unui regim totalitar, iliberal. Experiențele limită ale deținuților politici vorbesc despre descoperirea umanității în chiar locul menit pierderii, aneantizării ei. Subiectul acestei discuții, Florin Constantin Pavlovici, decedat pe data de 13 decembrie 2021, este unul dintre cei mai sensibili și mai profunzi martori ai Gulagului comunist.

Masa rotundă face parte din ciclul Dialoguri dobrogene, serie de evenimente dedicate istoriei și culturii dobrogene, personalităților ei  și valorilor care le edifică.

Dialogul va fi transmis online, pe pagina de facebook a bibliotecii, fără prezența publicului, la eveniment ținând cont dereglementările privitoare la desfășurarea evenimentele culturale în contextul pandemic actual.

Evenimentele organizate în cadrul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța sunt promovate atât pe website-ul instituției, https://bjconstanta.ro/, cât şi pe pagina de Facebook a acesteia.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2021 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222