Connect with us

Cultura/Educatie

Filă de istorie – Regina Maria şi Marea Unire

Published

on

Regina Maria, soţia regelui Ferdinand I, este binecunoscută pentru implicarea sa în viaţa politică şi socială. A încercat şi a reuşit să se integreze naţiunii care a adoptat-o, susţinând şi apărând interesele României.

În timpul Primului Război Mondial, refugiată în Moldova împreună cu soţul său, a fost soră de caritate în spitalele militare, fiind supranumită ,,mama răniţilor”.

După un exil de doi ani, iată cum evocă în memoriile sale momentul 1 Decembrie 1918, şi implicit al revenirii în capitală:

,,Ne-am întors cu adevărat, ne-am întors acasă după un surghiun de doi ani. Să îndraznesc oare să rostesc marele cuvânt?

Ne-am întors triumfători!…
Adjectivele sună parcă a gol,când vrei să pui toate pe hârtie. A fost o zi de entuziasm, de delir, în pofida greutăţilor de transport şi a distrugerii lăsate de duşmani; pînă şi vremea ne-a fost propice, însă ploile torenţiale prăpădiseră cu totul drumurile stricate dinainte. Trenul nostru ajunse totuşi aproape la ceasul prescris… Pe cap purtam o căciulă de astrahan cenuşiu, cu o cureluşă sub bărbie, care-mi dădea înfaţişarea unui flăcău voinic şi bucălat.. Acest costum era completat de o lungă manta militărească, cenuşie cu guler de blană…
Am fost întâmpinaţi la gara Mogoşoaia de generalul Berthelot şi de câţiva ofiţeri francezi şi englezi, şi, bineînţeles, de generalii noştri în frunte cu Prezan.
Era acolo şi Radu Rosetti cu un zâmbet strălucit pe chipul lui prietenos. Îşi poate cineva închipui cu ce adâncă zguduire ne-am salutat. Caii ne aşteptau la gară. Eu trebuia să încalec pe marele şi voinicul Jumbo, o adevărată namilă, plin de putere, care nu se lăsa turburat de nici un fel de sgomot. E o faptură înţeleaptă, vrednică, de încredere, tocmai ce-mi trebuia în această zi de manifestaţii furtunoase.
Carol (principele Carol al II-lea, n.r.) intrase călare în oraş, în fruntea regimentului său, iar fiicele noastre plecaseră înainte într-o trăsură trasă de patru cai. Noi am pornit cei din urmă. Regele cu mine, Niky deoparte şi generalul Berthelot de cealaltă. După noi veneau generalii şi toţi adjutanţii noştri şi astfel treceam solemn de-a lungul preacunoscutei şoşele Kisselef, pe care erau înşirate numeroase trupe; întâi cele franceze şi britanice, apoi ale noastre, în frunte cu regimentul meu 4 Roşiori.
Era întâia oară când salutam pe pământul nostru trupe aliate; bucuria de a le vedea în jurul nostru astăzi, era aproape mai mult, decât puteam suporta. Ne vedeam în sfârşit prietenii! Fusesem despărţiţi, fără nădejde, de ei în depărtatul nostru colţişor de lume. În tot timpul războiului nu fusesem niciodată în legătură cu armate aliate, afară de cele ruseşti;iar acestea, la sfârşit, se prefăcuseră într-un prilej de groază în loc de a ne fi sprijin.

La mijlocul drumului ne-a întâmpinat un sobor de preoţi în odăjdii strălucitoare; veniseră să binecuvânteze întoarcerea noastră, steagurile noastre şi ale aliaţilor. S-au înălţat cântări solemne şi ni s-a dat să sărutăm crucea.
A doua oprire s-a făcut în Piaţa Victoriei. Aici ne-a întâmpinat după datină, primarul cu pâine şi cu sare, guvernul nostru, numeroşi foşti miniştri din toate partidele, corpul diplomatic, precum şi o mulţime de doamne entuziaste care mă acoperiră cu o ploaie de flori, lucru nu tocmai uşor de înfruntat când eşti călare. După aceasta, urma intrarea în oraş de-a lungul vestitei Căi Victoria, scumpă inimilor româneşti…
Peste tot steaguri fâlfâiau la ferestre, pe acoperişuri, la felinare, şi steguleţe în mâna fiecărui copil.
Era o simfonie ameţitoare de roşu, galben şi albastru.

Eu de pe voinica spinare a lui Jumbo, puteam privi deasupra capetelor mulţimii drept în ferestrele caselor şi puteam prinde însufleţirea de pe fiecare chip, să răspund fiecărui zâmbet, să bag de seamă înfrigurarea fiecărui copil şi să simt o apropiată împărtăşire a bucuriei poporului meu…
Bucureştii cunoscuseră toate grozăviile ocupaţiei sub apăsarea unor asupritori nemiloşi, cari împilaseră poporul cu o grea tiranie. Nu mai era omul stăpân pe sufletul său, românul nostru galben la faţă, cu capul plecat trebuise să se supună soartei lui. Niciun glas nu îndraznea să se ridice deasupra şoaptei, nimeni nu mai avea dreptul să umble slobod după treburile sale, afară de cei ce intraseră la învoială cu duşmanul; cei credincioşi trăiseră clipe grele.

Iar acum, după aceşti doi ani cumpliţi, ne întorserăm biruitori în ciuda nenorocirii şi a umilinţii, iar visul de veacuri al României, era acum împlinit. Nu e de mirare că-şi ieşise din fire poporul de atâta bucurie, nu e de mirare că până şi pietrele de sub picioarele noastre păreau că ne aclama şi, că se îmbăta de gloria întoarcerii.
Uitându-mă de sus , la toate acele feţe întoarse spre mine, mi se părea că citesc în ochii fiecăruia suferinţele prin care trecuseră.
Alaiul nostru îşi urma drumul până în piaţa unde se înălţa statuia lui Mihai Viteazul, cu sabia ridicată în vârful braţului stang.

Poporul însoţea cu urale de entuziasm nebun, trecerea dezrobitorilor noştri, care veniseră de peste Dunăre, drum lung ca să fie alături de noi în această zi de pomină.
După defilare urma un Te-Deum, oficial la Mitropolie. Pe când soseau oaspeţii, am avut 10 minute de răgaz, în care să-mi schimb uniforma în haine de sărbătoare. Slujba a fost scurtă, solemnă şi impunătoare; biserica întunecoasă, era luminată de 1000 de făclii, iar pe când îngenunchiam ca să înălţăm mulţumiri către Domnul, cântarea unui cor de multe glasuri plutea în valuri deasupra capetelor noastre. La ieşirea noastră din biserică, înainta spre noi generalul Grigorescu şi în numele armatei ruga pe rege să primească bastonul de mareşal. Această idee o dădusem eu generalilor, care se învoiseră cu entuziasm, însă pentru Nando fusese ceva neaşteptat. A fost adânc mişcat.”

Fragmentul citat face parte din memoriile reginei Maria publicate sub numele ,,Povestea vieţii mele”.

Cultura/Educatie

Concursul „România mare, în strai de sărbătoare“ și-a premiat câștigătorii

Published

on

Vineri, 27 noiembrie 2020, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu a premiat câștigătorii concursului „România mare, în strai de sărbătoare“.

Lucrările celor peste 400 de tulceni care au răspuns provocării lansate de Consiliul Județean au fost analizate de către o comisie de specialitate, care a acordat următoarele premii:

Marele Premiu – Feodot Adriana-Maria, 11 ani, Școala Gimnazială Jurilovca

Premiul I – Nica Octavia-Cezara, 17 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiul II – Andrici Ștefania Loredana, 15 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiul III – Adrian Mihail, 19 ani, student ASE București

Mențiune – Dumitru Mihai, 4 ani și 11 luni, Grădinița Tic Pitic

Mențiune – Dușa Maria Izabela, 8 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiu Special – Ion Adelin, 13 ani, Școala Gimnazială Nalbant

Premiu Special – Popișteanu Bianca-Elena, 16 ani, Colegiul Dobrogean „Spiru Haret“

Premiu Special – Leonte Sebastian-Marian, 16 ani, Liceul Teoretic „Grigore Moisil“

Premiul de Originalitate – Călin Denisa, 16 ani, Liceul de Arte „Georgescu“ Tulcea.

„Aș dori să îi felicit pe toți cei peste 400 de tulceni care au răspuns concursului lansat de Consiliul Județean Tulcea și care ne-au arătat, în cele mai ingenioase moduri posibile, că suntem cu toții mândri de țara noastră.

Dumneavoastră, cei aflați astăzi aici, ați fost cei mai buni dintre cei mai buni. Dar trebuie să apreciem efortul depus de toți concurenții care ne-au trimis diferite lucrări pentru a ne arăta cât de mult își iubesc țara. Am primit, pe adresa Consiliului, picturi deosebite, care arată talentul extraordinar al micilor sau marilor artiști tulceni, am văzut machete extrem de interesante, care cuprind minoritățile din județul nostru, am admirat copiii care își cântă cu dragoste patria, am citit poezii, am admirat, prin ochii celor mici, dar și a celor mai mari, ce înseamnă mândria de a fi român.

Avem astăzi onoarea de a recompensa cele mai interesante lucrări primite în cadrul concursului „România Mare, în strai de sărbătoare“. Permiteți-mi să vă felicit pe toți pentru talentul dumneavoastră, pentru munca depusă în vedea realizării lucrărilor înscrise în acest concurs, pentru ingeniozitatea de care ați dat dovadă. Suntem cu toții mândri că avem printre noi tulceni atât de talentați și atât de implicați în viața comunității.

În această ordine de idei, am o nouă veste pentru cei mici: cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai avem o surprinză pe final de an! Așadar, îi voi invita pe micuții tulceni să își pregătească scrisorile pentru Moș Crăciun, căci vom porni, de săptămâna viitoare, un alt concurs. Desaga Moșului este pregătită pentru copii de toate vârstele din întreg județul, astfel că așteptăm lucrările voastre și la acest nou concurs propus de Consiliul Județean Tulcea.

Închei aici, transmițându-vă cele mai calde urări de sănătate, prosperitate și fericire! La mulți ani, români, la mulți ani, România!“, a declarat președintele Horia Teodorescu.

Pe lângă premiile amintite, mai sunt acordate 400 de premii de creativitate.

 

Continue Reading

Cultura/Educatie

Miracolul Dunării, expoziție de artă vizuală

Published

on

A debutat expoziția de artă vizuală online „Miracolul Dunării”  semnată de artistul Anișoara Ivanov. Lucrările pot fi văzute pe simezele virtuale ale Galeriei de Artă „Virgil Coman” https://www.facebook.com/Galeria-de-Arta-Virgil-Coman-1889146844434561/.

Anișoara Ivanov este este doctor inginer și profesor de fizică la Liceul Teoretic ”Grigore Moisil” Tulcea dar pictura este pasiunea care îi oferă culoare și încredere în viața cotidiană și dese momente de introspecție.

Anișoara Ivanov  spune că: „Mă simt strâns legată de ținutul dobrogean. Sunt născută într-un sat situat pe malul lacului Razelm, satul Iazurile, localitatea Valea Nucarilor, județul Tulcea. Din anul 1987 sunt absolventă a Facultății de Fizică din București. Încă de mică am cochetat cu tradițiile și cultura iar în prezent sunt elevă la Școala Populară de Artă din Tulcea la clasa maestrului Gheorghe Neață. Am descoperit în încercările mele plastice natura pe care o prezint într-o colecție de imagini în care precizia liniilor, redarea detaliilor este sensibilizată prin culoare. Subiectul preferat este peisajul dunărean. Este multă pace și sensibilitate în nevoia mea de claritate și de puritate. Întreaga colecție prezentă în Galeria de Artă „Virgil Coman”privește natura așa cum este ea, iar grandoarea peisajului vine din lumina blândă a tablourilor”.

Profesor pictor Gheorghe Neață afirmă despre eleva sa că:  „Pictura doamnei Anișoara Ivanov rămâne fidelă unei arte bogate pe înzestrarea sensibilă a ochiului. Sensibilitatea și verticalitatea reprezintă un dar genetic.”

Grafica pentru expoziția„Miracolul Dunării” este realizată de artistul vizual Zoița Nicoleta Panciu, colaborator și curator al Galeriei de Artă „Virgil Coman”, organizarea și curatoriatul expoziției fiind asigurate de dr. Laura Stroe, președinte Asociația Culturală Wild Art.

 

Continue Reading

Cultura/Educatie

„Bucuria prin ochii autismului”

Published

on

Asociația Art Music for People desfășoară proiectul „Bucuria prin ochii autismului”, finanțat din fonduri nerambusabile de către Primăria Municipiului Constanța, valoarea acestuia fiind 81.400 lei.

O nouă  activitate a proiectului se va desfășura în data de 27 noiembrie  2020, începând cu ora 12.00, Expoziția de fotografie care poate fi vizualizată on-line pe pagina de faceboock a proiectului https://www.facebook.com/Bucuria.Prin.Ochii.Autismului. În cadrul Expoziției de fotografie vor fi expuse lucrările celor 10 copii diagnosticați cu autism, parte a grupului țintă.

Reamintim că, prima activitate a proiectului s-a desfășurat în data 16.10.2020 în Parcul Tăbăcărie-Țara Piticilor unde au participat 100 de copii cu dizabilități și 50 de voluntari. În cadrul activității s-au desfășurat trei ateliere creative- pictură, împâslire și art-terapie. Pe lângă ateliere, copiii s-au bucurat de personaje din povești, baloane, premii, iar evenimentul s-a încheiat cu Teatrul de păpuși Motanul încălțat.

Evenimentul s-a desfășurat în condiții sigure, conform normelor de distanțare socială.

Proiect finanțat din fonduri nerambusabile de către Primăria Municipiului Constanța si organizat de Asociația Art Music for People,  cu valoarea de 81.400 lei.

 

 

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta