Mica Veneție a Orientului, orașul refugiu pentru pirații care jefuiau corăbiile,  venite din Occident, orașul cu primul telegraf din România și cel care în care s-a constituit Comisia Europeană a Dunării. Într-un cuvânt  Sulina. În orașul  dintre Dunăre și Mare, conviețuiau în secolul 19, 27 de naționalități și erau deschise nouă consulate.

Sulina a fost, la sfârşitul secolului XIX, sediul Comisiei Europene a Dunării de jos. S-a transformat rapid, într-un oraş cosmopolit, cu clădiri cochete. Acum, singurul oraş al Deltei a ajuns o umbră tristă a ceea ce a fost cândva. Peste tot vezi ruinele unei economii cândva prospere. Din păcate, mai nimic din ce vedem astăzi nu mai amintește de farmecul orașului de altădată.

Gândit de inginerul Charles Hartley, după ce orașul a fost incendiat de englezi, Cimitirul Comisiunii Europene din Sulina este monument de patrimoniu. Nu este un loc sinistru, ci o frântură de istorie, care spune prin monumentele sale poveşti pe cât de interesante, pe atât de tulburătoare. De la mormintele piraţilor greci, la cele ale negustorilor evrei sau la locurile în care îşi dorm somnul de veci creștinii, cimitirul din Sulina ascunde, în spatele fiecărei cruci, o poveste. Cimitirul adăposteşte și singurul mormânt din Europa pe care se găseşte celebrul semn al piraţilor: craniul cu două oase încrucişate.

Statutul de stațiune ar readuce la viață orașul Sulina, spun reprezentanții Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării.

Un  prim pas pentru realizarea acestui obiectiv este înfiinţarea unei asociaţii a operatorilor turistici pentru a facilita dialogul cu autoritățile locale.

Peste 50 de mii de gospodării au participat la recensământul de probă, desfășurat în perioada 1 februarie – 31 martie, în România. Recensământul de probă a vizat testarea capacităţii de colectare a datelor, modul de funcţionare a soluţiei tehnice pentru auto-recenzare, precum şi organizarea fluxului de lucru în procesul de recenzare.

Institutul Naţional de Statistică a efectuat în perioada 1 februarie – 31 martie 2021 recensământul de probă, în etapa de pregătire a Recensământului populaţiei şi locuinţelor care va avea loc în cursul anului 2022, iar la acesta au participat 50.000 de gospodării din întreaga ţară, conform unui comunicat emis de INS.

În privința recensământului propriu-zis care se va desfăşura în prima parte a anului 2022, fiecare persoană va avea posibilitatea de a se autorecenza prin simpla accesare a unui link, se elimină complet chestionarele pe hârtie, iar recenzorii vor folosi tablete puse la dispoziţie de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale.

Potrivit INS, recensământul de probă a avut în vedere testarea următoarelor activităţi: organizarea generală a recensământului (inclusiv aspecte metodologice); colectarea, înregistrarea, stocarea şi prelucrarea datelor; funcţionalitatea sistemului integrat IT; reacţia populaţiei în ceea ce priveşte cunoaşterea scopurilor recensământului, recepţionarea conţinutului acestuia şi gradul de participare la recensământ.

Recensământul de probă al populaţiei şi locuinţelor s-a desfăşurat în trei etape. INS precizează că recensământul de probă şi-a atins obiectivele propuse şi a furnizat informaţiile necesare pentru îmbunătăţirea în continuare a modului de organizare şi desfăşurare a recensământului propriu-zis din anul 2022. Informaţiile colectate au fost prelucrate în conformitate cu legislaţia în vigoare privind protecţia datelor cu caracter personal şi anonimizate imediat după intrarea în sistem. De asemenea, datele colectate la recensământul de probă nu vor fi făcute publice, nu vor fi utilizate în alte scopuri decât cele pur statistice şi nici diseminate în vreun fel.

sursa foto: arenamedia.ro

Cablurile suspendate pe stâlpi fac ca imaginea orașului Constanța, în unele zone, să nu fie una chiar primitoare. Din acest motiv, Primăria Constanța, în colaborare cu operatorii reţelelor de comunicaţii, lucrează în această perioadă pentru eliminarea acestora.

După ce deținătorii rețelor au finalizat lucrările de etichetare și cosmetizare a cablurilor din cartierul Tomis Nord, delimitat de strada Soveja, bulevardul Aurel Vlaicu, bulevardul Tomis și bulevardul Alexandru Lăpușneanu, zilele acestea se lucrează la tăierea surplusurilor și a cablurilor rămase neetichetate.

Odată cu finalizarea acestei etape, lucrările de etichetare vor fi reluate în alte cartiere ale Constanței.

Participanții la trafic sunt rugați astfel să dea dovadă de înțelegere și să evite parcarea pe trotuarele de pe tronsonul pe care derulează lucrări.

sursa foto: Primăria Constanța