Connect with us

Cultura/Educatie

Concursul „România mare, în strai de sărbătoare“ și-a premiat câștigătorii

Published

on

Vineri, 27 noiembrie 2020, președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu a premiat câștigătorii concursului „România mare, în strai de sărbătoare“.

Lucrările celor peste 400 de tulceni care au răspuns provocării lansate de Consiliul Județean au fost analizate de către o comisie de specialitate, care a acordat următoarele premii:

Marele Premiu – Feodot Adriana-Maria, 11 ani, Școala Gimnazială Jurilovca

Premiul I – Nica Octavia-Cezara, 17 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiul II – Andrici Ștefania Loredana, 15 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiul III – Adrian Mihail, 19 ani, student ASE București

Mențiune – Dumitru Mihai, 4 ani și 11 luni, Grădinița Tic Pitic

Mențiune – Dușa Maria Izabela, 8 ani, Liceul de Arte „George Georgescu“ Tulcea

Premiu Special – Ion Adelin, 13 ani, Școala Gimnazială Nalbant

Premiu Special – Popișteanu Bianca-Elena, 16 ani, Colegiul Dobrogean „Spiru Haret“

Premiu Special – Leonte Sebastian-Marian, 16 ani, Liceul Teoretic „Grigore Moisil“

Premiul de Originalitate – Călin Denisa, 16 ani, Liceul de Arte „Georgescu“ Tulcea.

„Aș dori să îi felicit pe toți cei peste 400 de tulceni care au răspuns concursului lansat de Consiliul Județean Tulcea și care ne-au arătat, în cele mai ingenioase moduri posibile, că suntem cu toții mândri de țara noastră.

Dumneavoastră, cei aflați astăzi aici, ați fost cei mai buni dintre cei mai buni. Dar trebuie să apreciem efortul depus de toți concurenții care ne-au trimis diferite lucrări pentru a ne arăta cât de mult își iubesc țara. Am primit, pe adresa Consiliului, picturi deosebite, care arată talentul extraordinar al micilor sau marilor artiști tulceni, am văzut machete extrem de interesante, care cuprind minoritățile din județul nostru, am admirat copiii care își cântă cu dragoste patria, am citit poezii, am admirat, prin ochii celor mici, dar și a celor mai mari, ce înseamnă mândria de a fi român.

Avem astăzi onoarea de a recompensa cele mai interesante lucrări primite în cadrul concursului „România Mare, în strai de sărbătoare“. Permiteți-mi să vă felicit pe toți pentru talentul dumneavoastră, pentru munca depusă în vedea realizării lucrărilor înscrise în acest concurs, pentru ingeniozitatea de care ați dat dovadă. Suntem cu toții mândri că avem printre noi tulceni atât de talentați și atât de implicați în viața comunității.

În această ordine de idei, am o nouă veste pentru cei mici: cu ocazia sărbătorilor de iarnă, mai avem o surprinză pe final de an! Așadar, îi voi invita pe micuții tulceni să își pregătească scrisorile pentru Moș Crăciun, căci vom porni, de săptămâna viitoare, un alt concurs. Desaga Moșului este pregătită pentru copii de toate vârstele din întreg județul, astfel că așteptăm lucrările voastre și la acest nou concurs propus de Consiliul Județean Tulcea.

Închei aici, transmițându-vă cele mai calde urări de sănătate, prosperitate și fericire! La mulți ani, români, la mulți ani, România!“, a declarat președintele Horia Teodorescu.

Pe lângă premiile amintite, mai sunt acordate 400 de premii de creativitate.

 

Actualitate

Acum 171 de ani se năştea ,,Luceafărul” poeziei româneşti

Published

on

Mihai Eminescu s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani, şi a fost al şaptelea dintre cei 11 copii ai căminarului Gheorghe Eminovici.

Se înscrie, în 1860, la Liceul german din Cernăuţi, iar în 1863 se retrage, pentru că nu suporta disciplina şcolară.

În 1864 este copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 este custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul.

A intrat ca sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiale (unchiul lui Ion Luca Caragiale), în anul 1867, apoi a fost secretar în formaţia lui Mihail Pascaly şi, la recomandarea acestuia, sufleor şi copist la Teatrul Naţional, unde îl cunoaşte pe Ion Luca Caragiale .

Pleacă la Viena, în toamna anului 1869, unde urmează ca ,,auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept (dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi), până în 1872.

Între 1872 şi 1874, a fost student „extraordinar” la Berlin. A urmat cu regularitate două semestre, dar nu s-a prezentat la examene.

După moartea lui Eminescu, Caragiale scria că cea mai caracteristică trăsătură a acestuia era faptul că avea o fire schimbătoare:

„Aşa l-am cunoscut atuncea, aşa a rămas până în cele din urmă momente bune: vesel şi trist; comunicativ şi ursuz; blând şi aspru; mulţumindu-se cu nimica şi nemulţumit totdeauna de toate; aci de o abstinenţă de pustnic, aci apoi lacom de plăcerile vieţii; fugind de oameni şi căutându-i; nepăsător ca un bătrân stoic şi iritabil ca o fată nervoasă. Ciudată amestecătură! – fericită pentru artist, nefericită pentru om!”.

Criticul Titu Maiorescu , cel care l-a sprijinit moral şi material pe parcursul întregii vieţi, îl descria pe Mihai Eminescu astfel:

„Ceea ce caracterizează mai întâi de toate personalitatea lui Eminescu este o aşa covârşitoare inteligenţă, ajutată de o memorie căreia nimic din cele ce-şi întipărise vreodată nu-i mai scăpa (nici chiar în perioadele bolnave declarate), încât lumea în care trăia el după firea lui şi fără nicio silă era aproape exclusiv lumea ideilor generale ce şi le însuşise şi le avea pururea la îndemână. În aceeaşi proporţie tot ce era caz individual, întâmplare externă, convenţie socială, avere sau neavere, rang sau nivelare obştească şi chiar soarta externă a persoanei sale ca persoană îi era indiferentă.”.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Profesorii din Constanţa vor să se vaccineze

Published

on

Din datele transmise de către directorii instituțiilor școlare, procentul de personal care și-a exprimat acordul pentru vaccinare este următorul:

⁃ personal didactic: 3429- 48,66%;

⁃ personal didactic auxiliar: 413- 50,92%;

⁃ personal nedidactic: 724- 45,08%.

Continue Reading

Actualitate

Intrare liberă de Ziua Culturii Naționale, la Muzeul de Artă Populară Constanța

Published

on

Mâine, 15 ianuarie, în intervalul orar 9:00-17:00, Muzeul de Artă Populară Constanța poate fi vizitat gratuit.

Pentru a sărbătorii Ziua Culturii Naţionale, marcată de naşterea poetului ,,nepereche”, Mihai Eminescu, a fost organizată expoziția temporară „Satul copilăriei”..

Imaginea satului tradițional a fost reconstituită cu obiecte din patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța: elemente componente ale interiorului țărănesc (scoarțe, ștergare, vase de ceramică, aramă și lemn de uz gospodăresc și pastoral), instrumente muzicale (fluiere), obiecte de industrie casnică textilă (roți și furci de tors, fuse, piese ale războiului de țesut: suveici, scripeți, spate), jucării din ceramică (fluierici, pușculițe).

Expoziția are ca punct de plecare câteva versuri din creația eminesciană („O, rămâi!”, „Sara pe deal”, „Revedere”) în care este evocată imaginea satului natal, Ipotești, precum și câteva fragmente reprezentative din „Amintiri din copilărie”, în care Ion Creangă, bunul său prieten, a scris despre locul ivirii sale pe lume, Humulești.

Fotografiile alb-negru cu valoare de document, precum și fragmentele din creația celor doi mari clasici ai literaturii române, alături de inventarul etnografic ales, redau „Satul copilăriei” de altădată.

 

Continue Reading

Trending

Copyright © 2020 CityPressConstanta