Muzeul de Artă Populară Constanța organizează, timp de trei zile, în perioada 16-18 iulie, manifestarea „Meșteșuguri tradiționale. Olăritul”. Cu acest prilej, pe platoul din fața instituției de cultură, vizitatorii se vor întâlni cu olari din vestite centre de ceramică în care se practică acest meșteșug: Horezu (județul Vâlcea) și Tansa (județul Iași).

Meșterii vin la Constanța cu roata olarului, pentru a face demonstrații de lucru, dar și cu obiecte tradiționale decorative sau de uz gospodăresc din lut, de diferite forme, ornamentate în concordanță cu specificul centrelor de ceramică pe care le reprezintă.

În acest weekend, va avea loc prima ediție a Festivalului Pescăresc, organizat de Primăria Orașului Hârșova. În cele două zile dedicate festivalului, 17 şi 18 iulie, vizitatorii vor putea să îi cunoască mai bine pe localnici, să guste preparate tradiționale, să dezlege misterele Dunării și să simtă emoția cântecelor și dansurilor dobrogene.

Participanții vor putea gusta ciorba de pește hârșovenească, saramură pregătită pescărește, precum și alte preparate tradiționale gătite cu măiestrie de localnici, sub coordonarea Master Chef Flavius Afilipoaie.

Programul va fi unul dinamic și va îmbina tradițiile culinare locale pescărești cu muzica populară, cea ușoară și dansurile dobrogene.

Pentru cei care doresc să participe la concursuri, au început deja înscrierile. Astfel, la CONCURSUL DE PESCUIT SPORTIV, care va avea loc sâmbătă, 17 iulie, în intervalul orar 07:00-12:00, vor fi acceptate 5 echipe cu un număr de participanți stabilit de cei care se înscriu.

La CONCURSUL GASTRONOMIC, care va avea loc duminică, 18 iulie, în intervalul orar 10:00-12:30, vor fi acceptate 5 echipe cu un număr de 3 participanți în fiecare echipă.

Înscrierile se fac la sediul Primăriei Orașului Hârșova până joi, ora 12:00 (persoană de contact – Ana-Maria Silivestru).

Pasca este unul dintre alimentele tradiționale nelipsite de pe masa de Paște. Preparată astăzi, în Sâmbăta Mare, din grâu curat, ouă, brânză și zahăr aceasta este înnobilată cu semnul Sfintei Cruci.

Atât de mare era importanța acestui aliment ritual în satul tradițional, încât femeile, înainte de a-l plămădi, trebuiau să fie de o curățenie trupească desăvârșită, să îmbrace straie curate, să bată mătănii și să spună rugăciuni. Abia apoi se apucau să plămădească pasca.

Se zice că pasca trebuie să fie rotundă, pentru că tot așa au fost și scutecele lui Iisus Hristos, sau dreptunghiulară, pentru că așa a fost și mormântul său.

Cojile ouălor din care se făcea pasca nu se aruncau, ci se puneau pe apă curgătoare, pentru a ajunge pe Apa Sâmbetei, în ținutul unde trăiesc Blajinii sau Rocmanii. Văzându-le pe acestea, la fel ca și cojile de la ouăle vopsite, Blajinii vor afla că a venit Paștele.

Înainte de a fi așezată pe masa de Paşte, Pasca trebuie să fie sfințită de preot în noaptea de Înviere, alături de celelalte preparate pe care obişnuiesc creştinii să le ducă la biserică.

Odinioară se făcea o pască și pentru vite. Din aceasta se rupea câte o bucățică și se amesteca în hrana vacilor în fiecare sâmbătă din an, pentru a fi sănătoase și a avea rod.

Crucea de pe Pască se păstra, pentru că era bună la alungarea grindinei.

Vinerea Mare este o zi cu o încărcătură spirituală aparte. Numită în popor și Vinerea Seacă, Vinerea Scumpă, Vinerea Frumoasă sau Vinerea Șchioapă, această zi, în care în bisericile ortodoxe are loc Prohodul Domnului, se ține prin post negru.

Cu lumânarea de la Prohod, creștinii înconjoară casa de trei ori, pentru a o oferi de boli, foc și trăsnete.

În Vinerea Seacă nu se lucrează nimic, pentru că totul va merge în sec. Nici nu se frământă și nici nu se coace pâine, ca să nu se ardă mâinile Maicii Domnului. Se zice că nu e păcat mai mare decât să coci pâine în Vinerea Mare.

În această zi nu se consumă nici urzici și nici oțet, pentru că Iisus a fost biciuit cu urzici și i s-a dat să bea oțet.

Dacă în Vinerea Mare va ploua, se spune că anul va fi îmbelșugat.