Cultura face parte din tradiţia unei ţări, iar un popor fără cultură e un popor fără viitor. Constanţa este un oraş cu un potenţial imens, dar care face paşi mici în ceea ce priveşte arta sub toate formele sale. Din acest motiv, mai mulţi artişti s-au hotărât să schimbe cât de cât faţa Constanţei prin patru lucrări de ceramică monumentală. Oana Florică este un artist ceramist din Bucureşti.

“Cred că este a doua sau a trei încercare pentru mine de a face un obiect mare, undeva peste doi metri, doi metri şi ceva şi cred că ceramica monumentală poate fi redefinită în contextul actual. Nu ştiu dacă este vorba despre metri înălţime, ci cumva despre o viziune acceptată în spaţiul public”, a spus ceramista Oana Florică.

Deşi nu vrea să vorbească în faţa camerei, Vasile Călin Filip, un sculptor constănţean, ne-a împărtăşit totuşi cum vede el diferenţa dintre ceramică şi sculptură, ca făcător de lucruri, aşa cum îi place să spună despre el.

“E o nevoie similară de volum şi până la urmă, sculptura nu depinde de un material, îl caută, iar ceramica oferă o poveste a ei care e compatibilă cu ideea de sculptură, că e despre volum, e despre materialitate, despre obiect, despre concret, tangibil”, a spus Vasile Călin Filip.

Îi place că participă la un efort comun ca să aducă ceva frumos oraşului în care s-a născut şi de care este legat, iar lucrul cu pământul îl face mândru, pentru că…

“Pământul are regulile lui, noi ne conformăm. E o sclavie, dar o colaborare totuşi, tentantă şi inevitabilă. De pământ nu scapăm, aşa că mai bine să te bucuri şi în timpul vieţii de el”, a concluzionat artistul.

Ceramistul Florentin Sîrbu este un alt artist care, deşi, nu este originar din Constanţa, oraşul de la malul mării l-a vrăjit şi s-a hotărât să se mute aici. Lucrarea sa este una monumentală şi reprezintă transformarea unui obiect utilitar, într-unul expresiv.

“Această lucrare, după cum se vede, pleacă de la o amforă, dacă o întoarcem invers, este exact jumătate de amforă, unde am adăugat un decor inspirat din faliile de pământ din carieră, descoperite atunci când mergeam în carieră şi luam pământul pentru modelat”, ne-a declarat artistul.

Aşa cum orice lucru bun are nevoie de timp, acelaşi principiu se aplică şi în ceramică şi nu poate spune cu exactitate cât timp îi ia să modeleze o lucrare, pentru că cel care dictează e pământul. Şi tocmai de aceea se lucrează în etape. Ne-a explicat şi ce presupune arderea unui opera de asemenea dimensiuni în condiţiile în care nu dispun de un cuptor îndeajuns de mare încât să încapă întreagă.

“Am fost nevoiţi să fragmentăm lucrările. Ele se desfac, sunt izolate, se usucă, se desfac modulele, se ard şi pe urmă se lipesc la rece”, ne-a explicat Florentin Sîrbu.

Un alt artist care face parte din echipă este ceramistul Gheorghe Fărcaşiu, care ne-a împărtăşit de unde a pornit ideea pentru lucrarea sa.

“Alegerea ar fi plecat de la ideea că e un oraş cu amprente serioase, istorice, vechi şi frumos ar fi şi noi să continuăm pe linia asta. În plus, prima mea vizită pe care am făcut-o în Constanţa, eram elev, am locuit într-un hotel în Piaţa Ovidiu şi am fugit a doua zi la un Muzeu de Arheologie şi am văzut acel menhir. Deci, îl ţin minte de acum 50 şi ceva de ani”, a spus Gheorghe Fărcaşiu.

La lucrarea lui Gheorghe Fărcaşiu îşi va aduce aportul şi un artist sticlar din Bulgaria – Iliya Yankov. Iar pentru asta a ajuns până la cariera de pământ de la Cobadin, de unde a adunat mai multe cărămizi ce vor completa opera de artă.

“Am plăcerea să facem un personaj şi lângă personajul ăsta să aibă prezenţa un decor care cred că ne ajută să dăm atmosferă care vine din antichitate şi spus asta ca să explic de ce am fost la Cobadin”, a spus  Iliya Yankov.

Proiectul artiştilor face parte din Simpozionul de Ceramică Monumentală „Costel Badea”, organizator fiind Asociația UMA ED România şi co-finanţator Administraţia Fondului Cultural Naţional.