Connect with us

Societate

Biblioteca Județeană, repere din istoria stadionului din Constanța

Published

on

În anul 1948 cotidianul „Dobrogea nouă” anunța marele proiect de anvergură pentru orașul Constanța, Parcul sporturilor din Constanța.
În prelungirea străzii 23 August pe un teren viran cu aspect dezolant, cunoscut în oraș drept „gropile lui Ouatu”, care era destinat aruncării gunoaielor, s-a luat decizia construcției unei lucrări edilitare de mari proporții. Arhitectul Dan Iovănescu cel care a supervizat construcția urbanistică scria: „În nordul oraşului Constanţa, între strada Primăverii strada Doamna Florica şi malul lacului Tăbăcărie exista de zeci de ani o mare întindere de teren (cca 40 ha) plină de gropi şi gunoaie, care, fiind şi în direcţia vânturilor celor mai frecvente, împrăştia asupra cartierului oraşului nori de praf şi tot felul de miasme“.
Alegerea terenului era determinată de existența în mijlocul terenului a unei gropi adânci de 7 m cu diametrul de cam 100m. Se preconiza economisirea timpului și forței de muncă prin adaptarea la spațiul dat. Partea de sus a tribunelor urmând a fi la nivelul parcului, iar publicul trebuia să coboare pentru a-și ocupa locurile. Proiectul ambițios pentru acele timpuri prevedea construirea unui stadion olimpic cu tribune ce puteau găzdui până la 30.000 de oameni. Stadionul va cuprinde terenuri și piste pentru toate sporturile, precum și un teren de fotbal. Tribunele trebuiau a fi construite din beton armat și acoperite pe o porțiune de 60 m lungime cu un acoperiș în consolă. Se mai proiectau clădiri administrative, bufete, vestiare etc. Parcul din vecinătate va fi împădurit va avea 5 km alei de 4,6 și 8 m lățime. Pe malul lacului Tăbăcărie aflat în vecinătatea parcului sportiv se va construi un bazin olimpic pentru natație, canotaj și patinaj cu un mic port pentru ambarcațiuni sportive, hangar pentru bărci, restaurant, terasă. Costurile totale estimate se ridicau la 300.000.000 lei.
Începând cu 1949 din inițiativa Comitetului Județean al Partidului Muncitoresc Român și a altor organizații de masă și obștești au demarat lucrările de amenajare a terenului și construcție. Până în 1951 s-au efectuat lucrări premergătoare însumate în peste 100.000 de ore de muncă voluntară a elevilor, muncitorilor, funcționarilor din oraș. Sarcina construirii propriu-zise va reveni Întreprinderii de Construcții Constanța cu sprijinul administrației locale sub coordonarea inginerului Eschinazzi.
În 1954 lucrările conturează construcția masivă din piatră cu o suprafață de 7.200 mp., iar detaliile piselor sculptate ce vor fi amplsate la fântâna arteziană (delfini, melci, pești) fac trimitere la vecinătatea mării. Bazinele de apă vor fi iluminate sub apă. Ziarul reține numele câtorva muncitori ce trudesc la realizarea construcției: Tănase Teodorov, Nicolae Molea, Victor Mesaroba, Nicolae Isbășoiu, Nicolae Oancea, Gheorghe și Dumitru Șulcă, Constantin Lepădatu din satul Valea Neagră, Constantin Ciobanu, Emil Mateescu, arhitect Gheorghe Bendu, Teodor Dima.
Alături de aceștia s-au sacrificat și au muncit din greu la realizarea acestui stadion loturi de deținuți politici proveniți din închisoarea de la Poarta Albă al căror nume s-ar cuveni înscrise în plăci memoriale așezate lângă construcțiile la care au participat. Menționăm aici: Aurel Vlad, Ioan Pușchilă, Constantin Joja, Sorin Obreja, G.M. Cantacuzino ș.a.
Sursa: Biroul de Informare Bibliografică Dobrogeană

Societate

Autobuzele etajate nu mai circulă pe Bulevardul Tomis în weekend-uri

Published

on

De sâmbătă 13 iulie și până la sfârșitul lunii septembrie, weekend de weekend, bulevardul Tomis devine pietonal de la Capitol până în zona Miga.

Din acest motiv traseul City Tour va fi deviat pe direcția Cap Linie Gară în fiecare sâmbătă și duminică. Astfel autobuzele etajate vor circula pe bd. Mamaia – str. IG Duca – bd. Ferdinand până la Gară. Traseul City Tour spre Cap Linie Mamaia nu se modifică.

Continue Reading

Societate

Tablou de eroi! Au luptat 7 ore cu flăcările care amenințau să se extindă la un cămin de persoane vârstnice, în Poarta Albă

Published

on

Aproximativ 7 ore, 242 de salvatori constănțeni au luptat cu flăcările pentru lichidarea unui incendiu de vegetație uscată izbuncit ieri, la Poarta Albă.
Flăcările amenințau să se extindă la un cămin de persoane vârstnice, la penitenciarul Poarta Albă,la 2 ferme din proximitate, dar și la mai multe gospodarii, misiunea colegilor fiind una extrem de dificilă.
Efortul lor a fost unul considerabil având în vedere temperaturile mari degajate de flăcări dar și greutatea echipamentelor de protecție – peste 25 kg.
Colegii noștri au dat dovadă de curaj și profesionalism, demonstrând încă o dată dăruirea lor pentru a proteja viețile și bunurile oamenilor.
Aceștia au reușit să facă protecție la căminul de bătrâni, unde au salvat 87 de persoane, dar și la penitenciar, clădirea fiind protejată.
Au ars 450 de hectare și s-a intervenit cu 17 autospeciale de stingere și 15 resurse medicale( 3 SMURD B, 1 SMURD C, 3 autospeciale pentru transport personal și victime multiple, 8 ambulanțe SAJ).
Vă mulțumim pentru eforturile depuse și vă urăm mult succes în toate misiunile!
Reamintim cetățenilor că arderea vegetației este interzisă, extrem de periculoasă și poate duce la tragedii. Iată câteva motive pentru a evita această practică:
Risc major de propagare rapidă a incendiilor – vântul și condițiile meteorologice pot transforma rapid un foc mic într-un incendiu de proporții.
Pericol pentru vieți omenești și bunuri – incendiile de vegetație pot ajunge în zone locuite, punând în pericol casele și viețile oamenilor.
Impact negativ asupra mediului – distrugerea habitatelor naturale și poluarea aerului sunt consecințe grave ale incendiilor de vegetație.
Ce puteți face pentru a preveni incendiile de vegetație:
Nu folosiți focul deschis în locuri cu pericol de incendiu și pe timp de vânt.
Fiți vigilenți și semnalați orice început de incendiu la numărul de urgență 112.
Noi suntem aici pentru a vă proteja, dar avem nevoie de ajutorul și responsabilitatea fiecărui cetățean.
Împreună protejăm mediul înconjurător și comunitățile noastre!

Continue Reading

Societate

Iată ce trebuie să respectăm cu ocazia sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel

Published

on

Pe 29 iunie, în calendarul creștin sunt prăznuiți Sfinții Apostoli Petru și Pavel. În calendarul popular, în centrul acestui praznic se află Sânpetru, cel care ține cheile Raiului, dar și pe cele ale încăperilor și ale curții dumnezeiești.
Cinstirea care i se acordă lui Sânpetru este cu atât mai mare cu cât el este patronul agricultorilor și al recoltelor, pe care le protejează de căldura excesivă. Dacă nu este respectat așa cum se cuvine, sfântul poate să-i pedepsească pe cei necredincioși prin furtuni și prin grindină. Se crede că grindina este piatra pe care Sânpetru o macină și o fierbe în cer, pentru a o mărunți.
Pentru ca sfântul să nu abată ploaia cu „piatră” asupra recoltelor, în satul tradițional românesc, sărbătoarea lui Sânpetru se cinstea prin nelucrare nu doar o zi, ci trei, începând cu data de 29 iunie.
De Sfântul Petru, femeile dădeau de pomană mere, însă fără a gusta din aceste fructe mai înainte. Femeile tinere aveau apoi voie să mănânce mere, însă cele bătrâne trebuiau să aștepte până la Sfântul Ilie pentru a gusta din fructele dulci-acrișoare.
În iconografia creștină, Sfântul Petru este înfățișat alături de Sfântul Pavel, ținând într-o mână cheile Raiului și în cealaltă un potir, în timp ce Apostolul Pavel poartă asupra sa, pe lângă potir, o sabie.
Foto: Icoană cu tema „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, aflată în patrimoniul Muzeului de Artă Populară Constanța, pictată la Nicula, în primii ani ai secolului al XX-lea

Continue Reading

Societate

Arhitectura clădirii Bursa Nouă din Portul Constanța, pusă din nou în valoare după reparațiile capitale

Published

on

Clădirea Bursei Noi, clădire emblematică pentru Portul Constanța, a fost reparată capital, modernizată și recompartimentată.
Lucrările au început în 2020 și au cuprins, pe lângă consolidarea clădirii, refacerea totală a instalațiilor termice, sanitare, electrice, refacerea finisajelor interioare și exterioare, tencuieli, termoizolații, etc.
Sala mare a Bursei are acum o pardoseală din marmură, iar ferestrele impozante au fost înlocuite, cu respectarea modelului și a soluției inițiale.
Clădirea a fost construită între anii 1938 -1940, după planurile arhitectului Victor Ștefănescu, iar în sala mare, între anii 1940 și 1947, a funcționat Bursa.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222