Connect with us

Sanatate

Beneficiile echitației la copii

Published

on

Echitația este unul din cele mai nobile sporturi pe care puțini au ocazia să-l practice. Cei care o fac, se vor îndrăgosti de acest sport încă de la început. De aceea, este recomandată orice formă de echitație copii, pentru că încă de la o vârstă fragedă contribuie armonios la dezvoltarea celor mici.

Echitația înseamnă libertate, disciplină dar și o puternică legătură între om și cal, prin intermediul comunicării prin gesturi, pentru că omul trebuie să transmită comenzi pentru a controla mișcările calului. Acest sport necesită o puternică stăpânire de sine, curaj, răbdare dar și o serie de abilități care se dobândesc după câteva ore de practică, sub îndrumarea unui instructor.

Cu cât este practicată de la o vârstă mai fragedă, cu atât echitația va avea mai multe beneficii asupra organismului.

 Copilul învață să fie mai comunicativ, mai calm, responsabil, iubitor și să relaționeze mai bine cu cei din jur. Fiind vorba de o legătură între copil și cal sau ponei, se dezvoltă o frumoasă relație de prietenie sau chiar iubire, legătură care este mult mai ușor de dezvoltat decât în cazul unui adult.

Echitația relaxează mintea și face posibil echilibrul psihic al celor mici. În acest sport, disciplina, răbdarea, atenția și concentrarea sunt elemente cheie care sunt dezvoltate la superlativ de către copilul care o practică. În plus, copilul învață să ia decizii rapide, să acționeze în situații limită, să își păstreze calmul și luciditatea.

Echitația ajută și la dezvoltarea musculaturii spatelui, abdomenului, coapselor și brațelor, datorită mișcărilor care trebuie efectuate pentru a ține sub control calul dar și datorită echilibrului care trebuie menținut la fiecare mișcare.

Prin coordonarea mișcărilor, cei mici capătă o dexteritate fizică de admirat și își îmbunătățesc tonusul muscular. Postura lor va fi îmbunătățită semnificativ. Respirația este, la rândul ei, îmbunătățită, iar efectele pozitive se vor cunoaște după o serie de exerciții chiar la nivelul inimii și plămânilor.

Actualitate

La mulți ani, Crucea Roșie România! 4 iulie – Ziua Crucii Roșii din România

Published

on

Ziua Crucii Roşii Române este sărbătorită, în fiecare an, la 4 iulie, aceasta fiind data la care, în 1876, s-a înfiinţat Societatea de Cruce Roşie din România şi a primit recunoaşterea Comitetului Internaţional al Crucii Roşii.

Societatea Naţională de Cruce Roşie din România (SNCRR) este o organizaţie umanitară, membră a Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, auxiliară autorităţii publice şi abilitată prin lege să asigure asistenţa umanitară în caz de dezastre şi să vină în sprijinul persoanelor vulnerabile, notează site-ul https://crucearosie.ro/.

Printre semnatarii actului de înfiinţare a CRR, în 1876, se regăseau personalităţi importante ale vremii – Nicolae Cretzulescu, George Gr. Cantacuzino, C.A. Rosseti, Ion Ghica, Dimitrie Sturdza şi dr. Carol Davila, aminteşte site-ul https://crucearosie.ro/.

Primul preşedinte al CRR, care îşi avea sediul într-o aripă a actualului Spital Colţea din Bucureşti, a fost prinţul Dimitrie Ghica (între 1876-1897).

În 1919, SNCRR adera la Liga Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, iar în 1954, la Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949. Principiile adoptate la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii, de la Viena, în 1965 şi reactualizate în 1985, au stat la baza întregii activităţi a SNCRR, începând cu 22 decembrie 1989.

În timpul Războiul de Independenţă (1877-1878), Crucea Roşie a intervenit cu personal sanitar, ambulanţe şi trenuri sanitare în sprijinul trupelor de campanie, a înfiinţat aşezăminte spitaliceşti în Bucureşti şi în diferite oraşe din ţară. Între anii 1888 şi 1892, societatea şi-a extins activitatea prin organizarea de cursuri speciale pentru pregătirea surorilor de caritate. În 1891, s-a înfiinţat şcoala permanentă pentru infirmiere, iar un an mai târziu s-a înfiinţat un spital-şcoală cu zece paturi.

În timpul Primului Război Mondial, misiunea Crucii Roşii a fost aceea de a completa serviciul militar al armatei prin organizarea a 58 de spitale în Bucureşti şi în ţară. Însăşi Regina Maria s-a implicat în operaţiunile desfăşurate în sprijinul răniţilor. Ulterior, CRR a oferit asistenţă miilor de prizonieri eliberaţi din captivitate, dar şi invalizilor, bolnavilor şi orfanilor de război, precizează site-ul https://crucearosie.ro/.

Între anii 1930-1937, în incinta Spitalului Militar s-a construit un pavilion destinat funcţionării şcolii de infirmiere voluntare. Numărul filialelor CRR a crescut de la 84 în 1926, la 100 în 1938, iar numărul membrilor a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 18.000 la 30.000.

În 1940, în urma ultimatumului dat de URSS, a Dictatului de la Viena şi a Tratatului cu Bulgaria, când România a pierdut o parte din teritoriile sale, Crucea Roşie Română, aflată sub înaltul patronaj al Reginei Elena, a ajutat miile de refugiaţi. Tot în 1940, la 25 iunie, prin Convenţia de la Geneva din 1929, care reglementa situaţia aviaţiei sanitare aflată sub emblema Crucii Roşii pe timp de conflict armat, a fost posibilă apariţia Escadrilei Albe a Crucii Roşii Române, prima escadrilă sanitară pilotată de femei.

După intrarea României în cel de-Al Doilea Război Mondial, CRR şi-a mobilizat toate resursele materiale şi umane pentru a acorda sprijin neîntrerupt răniţilor, bolnavilor, prizonierilor şi refugiaţilor, acţionând astfel în condiţii de război total.

Odată cu instaurarea dictaturii comuniste, CRR şi-a pierdut autonomia. După 1990, Crucea Roşie Română a început un proces de reorganizare a activităţii pe baza celor şapte Principii Fundamentale ale Mişcării Internaţionale: Umanitate, Imparţialitate, Neutralitate, Independenţă, Voluntariat, Unitate, Universalitate, notează site-ul amintit.

În 1995, a fost adoptată şi promulgată Legea nr. 139 privind activitatea Societăţii Naţionale a Crucii Roşii Române. Legea recunoaşte organizaţia ca fiind persoană juridică de drept public, autonomă, neguvernamentală, apolitică fără scop patrimonial, bazată pe ajutor voluntar.

Anul 2003 a marcat un nou reper în evoluţia şi repoziţionarea Crucii Roşii Române în societatea românească. Prin adoptarea unui nou Statut prin care s-a reuşit separarea legislativului de deliberativ şi prin derularea unui program de dezvoltare organizaţională cu sprijinul Federaţiei Internaţionale şi al Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, s-a mai făcut un pas în direcţia alinierii la standardele internaţionale actuale.

Prin organizarea sa teritorială, atât ca resurse umane, cât şi logistice, CRR poate asigura un răspuns prompt încă din primele ore de la producerea unui dezastru, prin organizarea unor tabere de sinistraţi, înfiinţarea de puncte de triaj şi de acordare a primului ajutor de bază.

Totodată, având în vedere că în lume au loc mereu conflicte armate, tulburări interne, dezastre naturale, chimice, violenţe, în urma cărora multe vieţi sunt pierdute şi multe familii ajung să fie separate de cei dragi, CRR ajută aceste familii să restabilească legăturile cu rudele apropiate sau să afle ce s-a întâmplat cu acestea, chiar şi atunci când separarea a avut loc cu multe decenii în urmă. Serviciul căutări persoane al CRR face parte dintr-o reţea care reuneşte peste 186 de societăţi naţionale de Cruce Roşie/Semilună Roşie şi colaborează cu Agenţia Centrală de Căutări a CICR (Comitetul Internaţional de Cruce Roşie) şi cu Delegaţiile CICR aflate în zonele de conflict armat.

În 2007, Crucea Roşie Română a lansat seria Galelor Crucii Roşii, cu scopul strângerii de fonduri şi ajutoare în sprijinul persoanelor vulnerabile. Prin aceste Gale au fost lansate proiecte precum Banca de alimente, Puncte de prim ajutor în localităţile izolate, Ajutor la domiciliu pentru vârstnici. În septembrie 2012, realizatorul TV Iuliana Tudor a devenit primul Ambasador al Crucii Roşii Române.

Actualul preşedinte al Crucii Roşii Române este Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, care a fost aleasă în această funcţie la 15 mai 2015.

De la începutul pandemiei de COVID-19, CRR a lansat campania naţională de strângere de fonduri „România salvează România”, pentru susţinerea unităţilor sanitare şi a persoanelor afectate de pandemie.

În 2022, CRR a lansat Apelul umanitar pentru poporul ucrainean, sub sloganul „Umanitatea nu are graniţe”. Totodată, a fost creat un program de susţinere şi asistenţă financiară pentru cetăţenii ucraineni refugiaţi în România, Crucea Roşie Română intervenind de urgenţă cu resurse materiale, umane, financiare şi logistice pentru a ajuta populaţia civilă care ajunge pe teritoriul României, dar şi pentru ajutorarea civililor aflaţi în nevoie în Ucraina.

Continue Reading

Actualitate

S-a mărit echipa UPU-SMURD Năvodari

Published

on

Cinci medici pediatri au început din această lună activitatea la punctul UPU-SMURD din cadrul Centrului Multifuncțional de Sănătate Năvodari. Aceştia vor asigura permanența pentru micuții pacienți care au nevoie rapidă de un consult medical.

Centrul Multifuncțional de Sănătate Năvodari face parte din structura SCJU ,,Sf. Apostol Andrei” Constanța și oferă servicii medicale gratuite, în cadrul punctului extern UPU-SMURD, doar pentru urgențe minore. Cazurile grave sunt redirecționate către Unitatea Primiri Urgențe din cadrul SCJU Constanța.

Continue Reading

Sanatate

INS: În 2021, în România, au foncționat peste 65.000 de unități sanitare

Published

on

Spitalele din România au tratat în 2021 un număr de 2,7 milioane cazuri în regim de spitalizare continuă, cu 35.000 de cazuri mai mult faţă de anul 2020, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Naţional de Statistică.

Conform datelor INS, în anul 2021 au funcţionat peste 65.000 de unităţi sanitare, iar unui medic (exclusiv medic stomatolog) i-au revenit, în medie, 279 locuitori.

Totodată, pentru tratarea pacienţilor COVID-19 au fost alocate 17.629 de paturi pentru spitalizare continuă, dintre care 1.435 paturi în secţiile ATI.

“În anul 2021, activitatea reţelei sanitare şi de ocrotire a sănătăţii a fost marcată de evoluţia pandemiei de Covid-19 şi, în consecinţă, de măsurile autorităţilor centrale şi locale pentru prevenirea răspândirii virusului”, precizează sursa citată.

În aceste condiţii, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 65.000 de unităţi sanitare (53.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), cu circa 2.000 de unităţi mai multe decât în anul anterior.

“Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus, în anul 2021, de: 543 spitale, faţă de 535 spitale în anul 2020; 160 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai mult cu 10 unităţi faţă de anul precedent; aproximativ 14.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.276 unităţi mai multe decât în anul 2020; peste 16.000 de cabinete stomatologice independente, cu 527 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 182 cabinete faţă de anul 2020”, se menţionează în raportul INS.

Totodată, reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr-un număr de 9.900 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 97 de unităţi faţă de anul 2020.

Dintre cele 703 de spitale, centre de sănătate cu paturi de spital şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2021, numai 350 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 272 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

“Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.300 de cabinete comparativ cu 4.100 de cabinete în mediul rural. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu un cabinet din mediul urban”, precizează INS.

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, policlinicilor, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.

Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

“În timp ce, în anul 2021, în mediul urban au funcţionat 12.900 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 20 ori mai mic (numai 646 cabinete), numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate fiind de 17 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban”, arată studiul.

În anul 2021, la 10.000 locuitori, în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,7 cabinete medicale independente de specialitate (faţă de 0,6 în anul 2020) comparativ cu 12,5 cabinete în mediul urban (11,3 cabinete în anul 2020).

Cele 703 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2021, de 135.100 de paturi pentru internare continuă (124.900 de paturi în mediul urban şi 10.200 de paturi în mediul rural) şi de 9.900 paturi de spital pentru internare de zi (numai 410 paturi în mediul rural). În 2021,

spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare continuă unui număr de 2,7 milioane pacienţi şi servicii de internare de zi unui număr de 3,6 milioane pacienţi, cu 500.000 de pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2020 când au fost trataţi 5,8 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi.

Din punct de vedere al asigurării cu paturi, cele mai multe paturi de spital (133.000 de paturi, reprezentând 91,4%) au fost puse la dispoziţia pacienţilor în spitalele mari (unităţi cu peste 100 de paturi fiecare), 7.000 de paturi de spital (4,9%) au fost disponibile în spitalele de dimensiune medie (unităţi cu 50-99 de paturi), iar 5.000 de paturi (3,7%) în spitale mici (cu mai puţin de 50 de paturi).

sursa foto: rohealthreview.ro

Continue Reading

Sanatate

Rezultate remarcabile, cu ajutorul terapiei Magnetodiaflux, la Flow Medical Center

Published

on

Rezultate remarcabile, după terapia Magnetodiaflux! După doar cinci ședințe, fără a urma tratament medicamentos, tânăra din imagini a reușit să aibă un ten de invidiat, după ce s-a confruntat o bună perioadă cu acneea vulgară.

Timp ce doi ani, tânăra a încercat diferite tratamente, unguente și creme, însă fără a avea un rezultat vizibil.

Cu ajutorul terapiei MDF, pacienta Centrului Flow Medical a reușit să obțină rezultatele dorite într-un timp relativ scurt.

sursa foto: Flow Medical Center

Continue Reading

Nordis Hotels

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222