Connect with us

Traditii romanesti

„Atelierul de acasă”, o provocare pentru copii

Published

on

Pentru că, deocamdată, nu se pot relua activitățile practice cu grupuri de copii, Muzeul de Artă Populară Constanţa îi invită pe şcolarii cu vârste cuprinse între 6 şi 12 ani să participe la programul „Atelierul de acasă”.

Programul se va derula pe parcursul întregului an, iar activităţile propuse vor avea tematici legate de sărbătorile de peste an. Copiii vor lucra exclusiv acasă, iar obiectele confecţionate de ei vor alcătui o mică expoziţie temporară.

Pentru că Paştele se apropie cu paşi repezi, a venit vremea ca ouăle să fie vedetele acestei perioade. Aşadar, în luna aprilie, copiii sunt provocaţi să devină meşteri populari pentru o zi şi să participe, cu ouă pictate de ei,  la atelierul „Motive decorative tradiţionale pe ouă”.

Pentru asta, este nevoie de un ou din polistiren de dimensiune medie, un băţ de frigăruie, o pensulă, tuburi de acuarele şi multă imaginaţie. Tipuri de motive decorative tradiționale găsiţi pe pagina de Facebook a Muzeului de Artă Populară Constanţa

Creaţiile, însoţite de o etichetă cu numele micului meşter popular, vor fi duse la muzeu, în săptămâna 19 – 23 aprilie, pentru a fi incluse în expoziţie. Pentru nelămuriri şi alte detalii, puteţi lua legătura cu muzeograful  Mihaela Dragomir la numărul de telefon 0241 616 133.

Actualitate

Mucenicii și Moșii de Mărțișor

Published

on

Pe 9 martie, dominația capricioasei Babe Dochia încetează și încep zilele Moșilor de Mărțișor.

Moșnegii cei blânzi bat cu maiurilor în pământ pentru a intra gerul și a ieși căldura, iar natura începe să revină la viață. Se zice că acum se întorc cocostârcii și berzele, și puii de corb își iau zborul din cuiburi.

În această zi începe un nou sezon agrar, marcat prin scoaterea plugului și tragerea primelor brazde. Tot acum debutează un nou sezon apicol, stupii sunt scoși afară, retezați și se bea rachiu cu miere.

În această zi, când în calendarul creștin-ortodox sunt prăznuiți cei 40 de Mucenici din Sevastia, se fac pomeniri pentru cei adormiți.

Cu acest prilej se fac și se dau de pomană colăcei de grâu curat, unși cu miere și presărați cu miez de nucă, numiți sfințișori (în Bucovina și Moldova), sânți sau sâmți (în Banat) și măcinici, mucenici, bradoși, brăduleți sau brânduși (în Muntenia).

Tot de Mucenici, se făcea „Uitata”, un aluat cu formă de om, căruia i se făceau urechi, nas și gură, dar nu și ochi. „Uitata” se dădea de pomană pentru sufletele morților pe care, din diferite pricini, gospodinele uitaseră să le pomenească în timpul anului.

În satul tradițional, de Mucenici se făceau focuri prin curți și prin grădini, pentru îndepărtarea dăunătorilor și relelor. După ce se mai potolea focul mare, făcut în mijlocul curții, toți cei ai casei săreau peste el spunând: „Cum au trecut sfinții prin foc și prin apă, așa să trecem și noi.”.

În tradiția populară se crede că așa cum va fi vremea de Mucenici așa va fi toată primăvară, iar dacă în această zi plouă, va ploua și de Paște.

 

Continue Reading

Actualitate

Cuvinte și imagini cu șnur alb-roșu, pentru lumea întreagă

Published

on

Sărbătoarea Mărțișorului va fi marcată, în rețeaua reprezentanțelor Institutului Cultural Român din străinătate, prin organizarea unor ateliere pentru copii, difuzarea unor filme documentare, prin prelegeri susținute de specialiști etnologi, sociologi, antropologi, printr-o serie de „cărți poștale digitale”, benzi desenate, spectacol video, prezentarea unei colecții de mărțișoare realizate din porțelan și ceramică. Reprezentanțele ICR de la Bruxelles, Istanbul, Lisabona, Londra, New York, Paris, Praga, Roma, Stockholm, Tel Aviv, Varșovia și Veneția vor promova în mediul online tradiția Mărțișorului.

Tradiția Mărțișorului a fost inclusă pe Lista Patrimoniului Imaterial al Umanității (UNESCO) în anul 2017, cu titlul „Practici culturale asociate zilei de 1 Martie”, într-un dosar comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

Un atelier de creație, realizat cu participarea unui grup de copii din cadrul comunității românești din Belgia, este propunerea ICR Bruxelles de Ziua Mărțișorului.

Mărţişorul este celebrat anul acesta, în format online, de ICR Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, printr-un material video realizat de echipa reprezentanței de la Lisabona, distribuit la 1 martie pe platformele de socializare ale celor două instituții. Vor fi prezentate obiceiuri și datini românești de 1 martie, semnificația Mărțișorului, precum și imagini cu tradiționalul program de ateliere de creație, derulat de ambasadă și ICR Lisabona în anii anteriori. Materialul video se va încheia cu o expoziție virtuală care va cuprinde unele dintre cele mai reușite mărțișoare realizate în anii trecuți de micii participanți.

Un film în limba engleză despre tradiția Mărțișorului, realizat de Ministerul Afacerilor Externe, precum și pelicula „Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România”, produs de UNESCO, vor fi prezentate publicului britanic de reprezentanța ICR Londra, pe pagina de Facebook, la 1 martie.

Povestea Mărţișorului, un simbol important al dragostei, purității și înnoirii, şi a sărbătorilor asociate venirii primăverii, în România și Statele Unite, vor fi prezentate publicului american, la 1 martie, într-un nou episod al seriei „Geografiile tradiției”, recent lansată pe pagina de Facebook a reprezentanței ICR New York.

Creatorul de benzi desenate Mircea Arapu va realiza, special pentru ICR Paris, portrete ale cunoscutelor sale personaje, Pif, Hercule, Placid, Muzo, fantoma Arthur, care aduc mesajul Mărţişorului purtând şnurul roşu-alb.

Accademia di Romania va organiza ,,Cuvânt de mărţişor”, un eveniment online ce constă în realizarea și publicarea unei colecții de 30 de „cărți poștale digitale” semnate de personalități ale culturii române. Albumul ,,Cuvânt de mărțișor” va deveni un jurnal virtual, publicat pe pagina de Facebook a reprezentanței și pe site.

Un documentar subtitrat în limba suedeză, despre tradițiile legate de mărțișor din România, va fi difuzat de ICR Stockhom, la 1 martie, pe canalele de comunicare. Cercetătorul etnograf Doina Ișfănoni și meșterul popular Luminița Voica vor vorbi despre tradițiile de mărțișor, iar materialul video va ilustra confecționarea mărțișoarelor, precum și prezentarea obiceiurilor cu care românii întâmpină primăvara.

 

 

 

 

 

 

 

Continue Reading

Actualitate

Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români

Published

on

Muzeul de Artă Populară Constanța găzduieşte, în perioada 24 februarie-1 martie, expoziția temporară „Dragobetele – sărbătoarea iubirii la români. Simbol și mesaj”.

Vizitatorii vor putea admira piese de port, țesături, ceramică, piese cu valoare ceremonială, ce au în prim-plan legenda lui Dragobete, „cap de primăvară”.

Dragobetele, sărbătorit la 24 februarie, este zeul dragostei şi este înfățișat ca un flăcău chipeș și iubăreț.

Expoziția reconstituie atmosfera satului tradițional, în ziua de Dragobete, când băieții și fetele se adunau în cete și porneau la pădure pentru a culege primele flori de primăvară. Atunci se furau primele săruturi, de unde și zicala „Dragobetele sărută fetele” și se formau perechi care pecetluiau iubirea prin căsătorie.

În expoziția este reprezentată și Baba Dochia, mama lui Dragobete, şi urcușul ei simbolic pe munte cu turma de oi, cu furca de tors în brâu, și lepădarea celor nouă cojoace.

Pentru că Dragobetele era o sărbătoare a dragostei și a fertilității, un alt centru de interes al expoziție îl constituie „nunta” sau „logodna păsărilor”, deoarece se spune că începând din această zi, păsările nemigratoare se adună în stoluri, formează perechi și încep să-și construiască cuiburi. „Nunta păsărilor” este sugerată prin ștergare viu colorate și piese de ceramică, decorate cu motive avimorfe.

În semn de omagiu adus iubirii, expoziția va putea fi vizitată gratuit, chiar în ziua de Dragobete, mâine, 24 februarie, între orele 09:00-17:00.

 

Continue Reading

Actualitate

Obiceiuri şi tradiții de Anul Nou

Published

on

Anul Nou, sărbătoare laică prin excelență, punte de trecere între vechi și nou, are o importanță aparte în satul tradițional românesc.

Se zice că acum anul îmbătrânește, proces amintit de sfinții cu barbă albă prăznuiți în ultimele luni ale anului (Sfântul Andrei, Sfântul Nicolae) și de Moș Crăciun. Întinerirea anului este marcată de sfinții tineri sărbătoriți din ianuarie până primăvara: Vasile, Toader și Sfântul Gheorghe, fără a-l omite din această categorie pe Dragobetele cel năvalnic.

Pentru a fi feriți de boli, energii negative și pentru a îndepărta duhurile rele, care abundă în această perioadă a anului, oamenii din satul tradițional au apelat la o mulțime de acte rituale (zgomote produse de bice, tălăngi și buhaiuri) și jocuri cu măști.

Printre jocurile cu măști specifice Anului Nou se numără Capra, cu variantele ei Turca, Brezaia, Bourița sau Cerb. Jocul Caprei, pe versuri ritmate, acompaniat de instrumente tradiționale, este însoțit de un alai de măști (moși, babe, urâți, țigani, țigănci).

În ajunul Anului Nou există și obiceiul de a merge cu Plugul (adulţii) și Plugușorul (copiii), care invocă belșugul, practicile agrare de la arat și semănat până la secerat, treierat, măcinat și pregătirea pâinii. La anumite intervale de timp, textul recitat al Plugușorului era însoțit de zgomote menite să alunge duhurile rele: buhaiuri, clopote sau tălăngi.

În dimineața de Anul Nou, copiii obișnuiau să meargă pe la casele gospodarilor cu Sorcova, pentru belșug și sănătate. În vremuri străvechi, urătura tradițională se făcea cu o crenguță de pom fructifer înflorită pusă la înmugurit în ajunul Sfântului Andrei sau de Sfântul Nicolae. Ulterior, ramura a fost înlocuită cu o nuia cu rămurele împodobite cu fire de lână colorată și cu busuioc, Dacă cu Sorcova mergeau copiii mici, cei mai mărișori plecau în dimineața Anului Nou cu Semănatul, cu boabe de grâu, secară și orz, invocând în acest fel prosperitatea agrară.

Continue Reading

Curtea Brancoveneasca

Trending

Copyright © 2021 CityPressConstanta