Oficiul European pentru Selecția Personalului (EPSO) informează că Uniunea Europeană recrutează specialiști (gradele AD 5 și AD 7) în domeniul relațiilor externe.

Atribuțiile principale ale personalului selectat vor fi:

• promovarea și protejarea intereselor și a valorilor UE în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale;
• acordarea de sprijin în aplicarea politicii externe și de securitate comune (PESC) a Uniunii;
• cooperarea cu serviciile diplomatice naționale din statele membre ale UE, precum și cu Consiliul UE și cu Comisia Europeană, pentru a asigura coerența între diferitele domenii ale acțiunii externe a Uniunii.

Condiţiile de participare la procesul de selecţie sunt:

• cetățenie europeană;
• cunoașterea temeinică a uneia dintre cele 24 de limbi oficiale ale UE;
• cunoașterea la un nivel satisfăcător a limbii engleze sau franceze;
• pentru gradul AD 5, trebuie să fi absolvit studii universitare de cel puțin 3 ani, urmate de cel puțin 1 an de experiență profesională în domeniul relațiilor externe;
• pentru gradul AD 7, trebuie să fi absolvit studii universitare de cel puțin 3 ani, urmate de cel puțin 7 ani de experiență profesională în domeniul relațiilor externe sau să fi absolvit studii universitare de cel puțin 4 ani, urmate de cel puțin 6 ani de experiență profesională relevantă.

Persoanele selectate își vor desfășura activitatea în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE).

Termenul limită pentru depunerea candidaturii este 13 octombrie 2020, ora 12:00 (după-amiaza), ora Bruxelles-ului.

Mai multe informații despre criteriile și procedura de selecție, precum și despre modalitatea de depunere a candidaturii găsiţi la adresa web : external-relations.eu-careers.eu.

În plină pandemie şi criza generată de COVID aeroporturile româneşti se zbat să supravieţuiască. La mare, de exemplu, poţi judeca turismul şi după cursele aeriene. Mihail Kogălniceanu este un aeroport pustiu unde aterizează 3 avioane într-o săptămână. Situaţia este la fel peste tot. Traficul aerian de pasageri s-a prăbuşit de la începutul crizei. În aceste condiţii bulgarii au reuşit să ne ia faţa până  şi la acest capitol. Pe aeroportul din Varna sunt 10 zboruri zilnic iar la Burgas 21.

Avem o mare frumoasă cu plaje de lux, dar şi cu staţiuni încăpătoare. Avem şi un aeroport în Constanţa, pentru ca turiştii să ajungă mai uşor pe litoral. Pentru oricine, asta ar fi reţeta succesului în turism. Doar că în România, este fix pe dos. În cea mai aglomerată lună a anului, August, doar un avion aterizează pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu. Este o cursă de la Londra, o dată pe săptămână. Turişti cât să-numeri pe degetele de la o mână.

Şi din păcate situaţia este la fel pe mai toate aeroporturile din România. Criza provocată de pandemia de Covid a dus la disponibilizări în masă, rezilieri de contracte şi zboruri anulate pe bandă rulantă. Puţine au fost situaţiile în care s-au găsit soluţii de moment. Aşa se face că în primele şase luni ale anului numărul de pasageri a scăzut de la 10 milioane la doar 4. Numai în luna iulie scăderea a fost de 75 la sută. Per total anul acesta se aşteaptă la o scădere de aproximativ 60 la sută.

În aceste condiţii ajutoarele financiare oferite de către statul român aeroporturilor şi companiilor aeriene sunt aproape vitale pentru a putea depăşi această criză.

Reprezentanţii companiilor aeriene româneşti susţin că dacă situaţia nu se va înrăutăţi va exista o stabilizare şi atunci  putem vorbi despre o revenire pentru anul viitor. Asociaţia Internaţională de Transport aerian este însă mai pesimistă şi dă ca termen de revenire la nivelul înregistrat înainte de declanşarea crizei, anul 2024.