Cauzele favorizante ale bolilor respiratorii sunt factorii care determină reacţii congestive (modificări circulatorii) ale mucoasei nazale, faringelui, traheei şi bronhiilor, ale alveolelor şi ale pleurei. Aceste modificări micşorează rezistenţa şi puterea de apărare locală a acestor ţesuturi, ajutând sau declanşând acţiunea microbilor.

Aproape orice „răceală” începe cu o rinită reprezentând inflamaţia şi secreţia nazală abundentă. Inflamarea mucoasei nasului poate asocia şi o afectare a faringelui (rinofaringită) ce se va manifesta cu dureri în gât. Adesea, odată cu mucoasa nasului, faringelui şi traheii se congestionează şi laringele; apare laringita, caracterizată prin tuse uscată şi răguşeală până la pierderea vocii.

Pneumonia bacteriană

Pneumonia este o inflamaţie a ţesutului pulmonar (alveole sau intestiţiu sau ambele, provocate de bacterii sau de virusuri.

Pneumoniile determinate de bacterii (pneumococi, stafilococi, streptococi) se manifestă în general acut, cu expectoraţie la început ruginie, apoi purulente (galben-verzuie), dispnee, moleseală, stare generală alterată.

Tratamentul cu antibiotice reduce aproape la zero complicaţiile acestei boli, dar acesta nu este justificat decât dacă prin persistenţa sau agravarea simptomelor există presupunerea că a survenit o complicaţie microbiană şi atunci nu cu orice antibiotic şi numai la indicaţia medicului.

Bronşita acută

Apare îndeosebi toamna şi iarna când aerul inhalat este rece, corpul se răceşte, fiind expus la frig, când hainele şi încălţămintea umedă provoacă o congestionare a mucoasei căilor respiratorii favorabilă înmulţirii microbilor existenţi şi creşterii virulenţei lor.

Durata bolii variază în funcţie de rezistenţa organismului în jur de 10 – 15 zile, iar la copii şi la persoanele vârstnice perioada de vindecare este mai lungă.

Infecţiile respiratorii de sezon şi cancerul pulmonar debutează cu acelaşi simptom: tusea. În majoritatea lor, infecţiile căilor respiratorii sunt virale şi au o evoluţie uşoară, rezolvându-se de regulă fără complicaţii. Uşoară? Poate, dar nu pentru mamele care veghează la sănătatea micuţilor lor, pentru fumători, pentru persoanele care suferă de boli cronice respiratorii sau cardiace ori care scad imunitatea (cum este diabetul zaharat).

Care sunt căile respiratorii şi ce le face vulnerabile în faţa infecţiilor?

• Traheo-bronşita acută este în aproape 90% din cazuri de natură virală. Mai rar poate fi produsă de bacterii sau de substante chimice (fum, vapori toxici inhalaţi sau hrană, voma aspirate în căile respiratorii).
• Bronşita cronică afectează 10-25% dintre adulţi, debutând, de regulă, după 40 de ani.
• Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPCO).

Emfizemul pulmonar (care poate exista şi ca entitate separată) constă în dilatarea anormală şi permanentă a alveolelor pulmonare (alveolele se găsesc la capătul ramificaţiilor bronşice şi la nivelul lor au loc schimburile de gaze).

BPCO este o problemă de sănătate în întreaga lume. Prevalenţa ei a crescut continuu în ultimii 30 de ani, în prezent fiind a patra cauză de mortalitate pe plan mondial, apreciindu-se că în 2020 va ocupa un nefast loc trei. Se consideră că 8%-20% din populaţie suferă de această boală, statisticile diferind în funcţie de ţară. În România, de pildă, ea afectează 10% din populaţia de peste 40 de ani, înregistrându-se în jur de 900.000 de bolnavi, cifra reală fiind însă considerabil mai mare.

• Bronşiolita acută este inflamaţia celor mai mici ramificaţii ale bronhiolelor.
• Astmul bronşic este o afecţiune frecventă, determinată de creşterea reactivităţii bronhiilor la diferiţi stimuli. Se apreciază că 10% dintre copii prezintă astm bronşic, care este cea mai frecventă boală cronică la această vârstă. Totuşi, în jumătate dintre cazuri simptomele dispar definitiv în adolescenţă. Factorii declanşatori sunt foarte diverşi: alergeni respiratori (polenuri, mucegai, praf, fragmente de piele sau păr de la animale), infecţii respiratorii acute, efort fizic, frig, unele alimente sau conservanţi alimentari, medicamente (unele anti-inflamatoare, aspirina, betablocante etc.), fum de ţigară sau alţi iritanţi respiratori, stres sau emoţii etc.

Semnul tipic de astm bronşic este criza de astm, manifestată prin tuse, respiraţie şuierătoare, frecvenţa respiratorie şi cardiacă crescută, dispnee (respiraţie dificilă, grea) mai ales în expir, senzaţia de durere sau greutate în piept. Criza poate dura câteva minute sau zeci de minute, poate fi severă sau uşoară, cedează spontan sau la bronhodilatatoare, apare frecvent, periodic sau rar. Între crize bolnavul poate fi asimptomatic sau poate prezenta tuse sau wheezing (respiratie suieratoare). In alte cazuri crizele lipsesc, bolnavul prezentand tuse seaca (mai ales noaptea sau dimineata la sculare ori dupa un efort fizic), respiratie suieratoare care apare ocazional sau zilnic, la sfarsitul expirului sau pe toata durata acestuia.

• Cancerul pulmonar are aproape întotdeauna originea în peretele bronhiilor, fie că este vorba de bronhiile principale (ca în cazul carcinomului scuamos, care reprezintă 30% din aceste tipuri de tumori sau cancerului cu celule mici, care e cea mai agresivă formă de cancer pulmonar), fie că este vorba de terminaţiile periferice (ca în cazul adenocarcinomului care e responsabil de 40% din cancerele pulmonare). Fumatul este principalul factor incriminat.

Cancerul pulmonar se manifestă prin tuse persistentă (tuse de dată recentă sau modificarea caracteristicilor unei tuse mai vechi, la un fumător), hemoptizie (eliminarea de sânge prin tuse, chiar în cantităţi mici), durere thoracică, dispnee, oboseală, scădere în greutate, pierderea poftei de mâncare.

Astmul bronşic – cauze, simptome şi tratament

Astmul este o afecţiune destul de răspândită, la nivel global fiind raportate 300 de milioane de cazuri de astm clinic, în timp ce în Romania procentul declarat al bolnavilor de astm raportat la populaţia ţării este de 1,5%.

Puful de plop este unul dintre alergenii frecvenţi şi foarte greu de evitat, în special în aglomerările urbane. Problemele de sănătate precum alergiile, care se manifestă din ce în ce mai pregnant, poluarea fiind principala cauză, au dus în ultimii ani inclusiv la strategii ale administraţiilor locale de a înlocui, spre exemplu, speciile de plop care produc acel puf devenit inamicul miilor de locuitori, cu specii mai „prietenoase“.

Ambrozia, un pericol pentru sănătate

Tot mai mulți oameni fac alergii grave din cauza acestei plante. O buruiană, confundată adesea cu pelinul, ne ameninţă serios sănătatea. Tot mai mulţi oameni fac alergii din cauza ambroziei, care invadează nu doar terenurile şi curţile neîngrijite, ci şi străzile, chiar şi în Capitală. Medicii alergologi fac apel la autorităţi să ia măsuri pentru stârpirea plantei periculoase înainte să înflorească. Proiectul de lege, care impune sancţiuni pentru lipsa de acţiune, nu a fost încă adoptat. Buruiana smulsă din pământ trebuie arsă, atrag atenţia biologii. Dacă este aruncată pe un loc cu umezeală, rădăcinile se vor prinde repede la loc.

În Europa, studiile din ultimii 10 ani au arătat că sunt peste 4 milioane de persoane care sunt afectate de alergia la ambrozia. Este foarte mult. În SUA, de unde este orginară ambrozia, cam 20 la sută din populația cu probleme de alergii respiratorii este sensibilizată la ambrozia. Dintre cei ce au suferințe respiratorii de tip alergic în perioada de vară – toamnă, cam jumătate sunt cauzate de ambrozie. Unul din trei occidentali suferă de una dintre cele mai comune patru afectiuni respiratorii. Problemele respiratorii pot fi cauzate de numeroşi factori, printre care infecţiile virale şi bacteriene, poluarea, fumatul, alimentaţia deficitară, toxinele şi alergiile alimentare, un stil de viaţă stresant şi sedentar, precum şi abuzul de antibiotice.