Timp de patru zile, până în data de 27 noiembrie, toți candidații care au obținut minim 60% din punctajul maxim realizat pe fiecare domeniu, vor alege locurile/posturile în specialitate, precum şi centrele de pregătire. Ca în fiecare an, repartiția se face prin teleconferință.

Având în vedere numărul de candidați care au obținut punctajul de promovare, anul acesta Ministerul Sănătății a decis majorarea cifrei de școlarizare pentru medicii rezidenţi, de la 7.061 la 9.116, pentru a le oferi tuturor posibilitatea de a alege un loc sau un post în specialitate.

La domeniul medicină, sunt 565 locuri suplimentare pentru specialitățile: anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase, epidemiologie, igienă, medicină de familie, medicină de laborator, medicină de urgență, medicină internă, pneumologie și radiologie-imagistică medicală.

,,În această sesiune am avut un record de candidați, aproximativ 12.000 și o situație epidemiologică specială în care am fost nevoiți să organizăm concursul. Am luat măsuri pentru protejarea candidaților și personalului implicat în organizare, fiind asigurate condițiile de siguranță necesare desfășurării concursului. Am aprobat suplimentarea locurilor pentru specialități deficitare ca de exemplu terapie intensivă, boli infecțioase sau epidemiologie.”, a declarat ministrul Nelu Tătaru.

Infomații suplimentare pot fi accesate pe pagina oficială de rezidențiat: www.rezidentiat.ms.ro

Din 2013, Săptămâna Europeană a Testării încurajează un număr crescut de persoane să îşi afle statusul HIV. Din 2015, Săptămâna Europeană a Testării include şi hepatitele virale în program. În 2020, cele două Săptămâni Europene ale Testării HIV-Hep, cea din luna mai şi cea care începe astăzi, pe 20 noiembrie, s-au desfăşurat în plină pandemie de COVID-19. Un context cu totul nou care a adăugat noi provocări.

Datele recente arată că sunt necesare acţiuni coordonate pentru încurajarea persoanelor care nu se testează pentru HIV-Hep să facă acest lucru pentru a evita diagnosticarea cu întârziere. De ce este nevoie de o Săptămână Europeană a Testării pentru HIV-Hep?

Pentru că:

• Cel puțin una din trei din cele 2,5 milioane de persoane care trăiesc cu HIV în Europa nu știu că sunt HIV pozitive.
• Jumătate dintre cei care trăiesc cu HIV sunt diagnosticați târziu, au, prin urmare, acces cu întârziere la tratament iar gestionarea stării lor de sănătate este mai complicată.
• Coinfecţiile cu virusurile hepatitice B şi C sunt frecvente în rândul persoanelor care trăiesc cu HIV.
• Aproximativ 13,3 milioane de persoane trăiesc cu hepatită B în regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
• Aproximativ 15-40% dintre persoanele infectate vor dezvolta ciroză, insuficiență hepatică sau carcinom hepatocelular.
• 15 milioane de persoane din regiunea europeană a OMS trăiesc cu hepatită C şi, cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu această infecţie rămân nediagnosticate, o foarte mică parte dintre acestea, 3,5%, primește tratament.

Consiliere, navigare în sistemul medical, servicii medicale pentru persoanele diagnosticate cu infecţii HIV-Hep

Ana-Maria Schweitzer, director executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră, a declarat:

„Navigarea în sistemul medical este dificilă pentru pacienți.

Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, călătoria pacientului cu infecţii virale transmise prin sânge – HIV-Hep, ar trebui să se facă de la suspiciune la testare, diagnosticare, tratament şi monitorizare, fără întreruperi ori blocaje. Dar acesta este un model teoretic. Tot din datele prezentate de OMS aflăm că există un număr foarte mare de persoane care încă nu îşi cunosc starea, care sunt diagnosticate târziu, care nu au acces la tratament. 

Noi am reuşit să elaborăm şi să susţinem de-a lungul anilor un model integrat de servicii care răspunde nevoilor persoanelor diagnosticate şi care acoperă lipsurile din sistemul public, fără a dubla servicii deja existente. Persoanele care solicită servicii de îngrijire pe termen lung la Baylor ajung să îşi poată gestiona cu succes starea de sănătate.

Testarea este primul pas pentru a diagnostica, apoi începe procesul laborios de investigații. Programul nostru permite accesul pacienţilor la serviciul de navigare, la consiliere psihologică, asistenţă socială, servicii medicale cum ar fi acoperirea costurilor cu analizele medicale pentru persoanele neasigurate sau care se află în situaţii economice precare.”

Ce aduce nou această ediţie la Fundaţia Baylor Marea Neagră

De la Mihaela Bogdan, director de programe, aflăm următoarele: „Contextul sanitar actual ne-a pus, în luna mai, în faţa unei provocări, şi anume aceea de a reorganiza activitatea de testare, la finalul stării de urgenţă.

Atunci se încheia, sperăm noi şi singura întrerupere, de câteva săptămâni, a programului de testare voluntară şi gratuită pe care îl derulăm în comunitate şi care poate fi accesat de oricine doreşte să îşi afle statusul.

Testarea pentru HIV şi hepatite virale continuă la Baylor, cu programare prealabilă, aşa cum beneficiarii serviciului sunt deja obişnuiţi. Am luat toate măsurile pentru siguranţa dumneavoastră şi am instituit un set de reguli pentru limitarea transmiterii COVID-19 pentru beneficiarii serviciului de consiliere şi testare pentru HIV-Hep.

Astfel, îi informăm pe toţi beneficiarii serviciului că:

• Ora programării trebuie respectată cu o mai mare stricteţe, orice întârziere atrăgând după sine anularea testării şi o reprogramare, în funcţie de locurile disponibile,
• Accesul însoţitorilor este permis numai în cazul în care prezenţa acestora este strict necesară, cum ar fi în cazul minorilor: tutore, reprezentant legal sau al persoanelor care nu se pot deplasa singure,
• Numărul persoanelor prezente în acelaşi timp în sala de aşteptare este limitat
• Este obligatorie folosirea echipamentului personal de protecţie pe care îl punem la dispoziţie în mod gratuit la intrarea în clădire. Persoanele care accesează serviciul gratuit de testare voluntară au obligaţia de a purta protecţiile pentru încălţăminte şi măştile pe tot parcursul vizitei la centrul de testare pentru HIV-Hep al Fundaţiei Baylorşi să folosească dezinfectantul de mâini ori de câte ori este nevoie.
• În vederea limitării expunerii inutile la riscuri, beneficiarii serviciului de testare voluntară au obligaţia de a urma instrucţiunile primite de la personalul centrului – recepţioner, consilier, personal medical, etc., pe tot parcursul timpului petrecut în centru.
• Pentru scurtarea timpului petrecut în cabinet, sesiunea de consiliere pretestare a devenit una de tele-consiliere: persoanele programate la testarea HIV-Hep sunt contactate telefonic de consilierul de testare, completând împreună chestionarul de evaluare a riscului de expunere la hepatite şi/sau infecţia cu HIV.

Conform ultimelor raportări, în România, s-au înregistrat peste 380.000 de cazuri de Coronavirus și este într-o continuă creștere. În acest context, Colegiul Psihologilor din România – filiala Constanţa, în parteneriat cu Serviciul de Ambulanţă Judeţean Constanţa, va oferi consiliere psihologică telefonică pentru persoanele din judeţul Constanţa, care dezvoltă simptomatologie specifică cauzată de criza generată de pandemia de Covid-19.

În cadrul acestei celule de criză organizată de Colegiul Psihologilor – filiala Constanţa vor participa psihologi-voluntari specializaţi în psihoterapie, consiliere psihologică, psihologie clinică, membri ai filialei Constanţa. Ca şi procedură de lucru, apelurile sunt preluate de către un psiholog delegat ca persoană de contact, dl. Bălan Cristi, iar acesta îi contactează pe colegii înrolaţi în acest proiect în funcţie de disponibilitatea comunicată. Se lucrează pe un protocol standardizat, astfel încât fiecare intervenţie să aibă o structură comună, dar şi puncte specifice în funcţie de cazuistica întâlnită.

“Este un moment greu pentru noi toţi, dar cea mai bună soluţie este să rămânem calmi, să ne informăm din surse credibile, autorizate şi să respectăm instrucţiunile venite de la autorităţile statului. Pentru persoanele care au nevoie de suport psihologic, Colegiul Psihologilor din România – filiala Constanţa va asigura 24 de ore din 24 consiliere psihologică prin telefon, astfel încât să încercăm să reducem gradul de panică instalat în rândul populaţiei. Mulţumim colegilor care au înţeles rolul acestui demers şi s-au alăturat echipei.”, declară prof. univ. dr. MIHAELA RUS, preşedintele Colegiului Psihologilor din România – filiala Constanţa

Lista psihologilor implicaţi în proiect se regăseşte pe site-ul CPR, www.alegericpr.ro  și poate fi consultată şi direct de cei ce au nevoie să apeleze la acest tip de serviciu.

sursa foto: Colegiul Psihologilor