Connect with us

Cultura/Educatie

23 august, o zi de referință în istoria României

Published

on

Astăzi se împlinesc 74 de ani de la unul dintre cele mai controversate evenimente din istoria României. Pe 23 august 1944, regele Mihai anunţa, la radio, că România întoarce armele împotriva Germaniei naziste şi se alătură Coaliţiei Naţiunilor Unite.

Abia din anul 1948, 23 august a devenit zi națională. Regele fusese forţat să abdice, România se afla sub puternica influenţă sovietică, iar Partidul Comunist începuse o intensă campanie propagandistică de legitimare, iar sarbătoarea de la 23 august avea un rol central, fiind considerată “ziua eliberarii României de către glorioasa armata sovietică”.

Semnificaţia zilei de 23 august a fost puternic distorsionată astfel că din erou şi acte de curaj, regele a fost prezentat ca fiind un trădător de ţară, iar armata roşie şi comunismul deveneau simbolurile zilei.

Manifestările omagiale, dedicate Partidului Comunist şi conducătorului iubit, umpleau până la refuz stadioanele și bulevardele Bucureștiului. Cele mai multe defilări au avut loc pe Bulevardul Aviatorilor. După vizita lui Nicolae Ceauşescu în Coreea de Nord, în 1971, grandomania cuplului ceauşist a depăşit orice închipuire. Manifestarea din acel an a cuprins în jur de 150.000 de participanţi la defilare iar în tribuna oficilă s-au aflat peste 1500 de membri de partid şi invitaţi străini.

Există și un detaliu care scapă multora, chiar și în ziua de astăzi, România e singura țară beligerantă din al doilea Război Mondial în care statul nu a ridicat nici un monument, cimitir sau mausoleu dedicat celor căzuți în conflict. În cazul nostru, 500.000 de militari, în campaniile din Est sau Vest.

sursa text si foto: ghidul aradean

Cultura/Educatie

“Samovar”, exponatul săptămânii la Muzeul de Artă Populară Constanța

Published

on

Vas tradițional rusesc în care se fierbea apa pentru ceai, samovarul este un obiect cu o puternică rezonanţă pentru ruşii lipoveni din Dobrogea şi nu numai. Pe lângă faptul că atestă legătura cu meleagurile ruseşti, samovarul simbolizează însăşi familia şi atmosfera tihnită din sânul acesteia, fiind nelipsit din gospodăriile ruso-lipoveneşti.
Samovarul prezentat, având datare certă (anul 1898), provine din Tula (Rusia), unde la sfârşitul secolului al XIX- lea era activ un atelier în cadrul căruia se confecţionau samovare.
Piesa este lucrată din cupru nichelat şi se caracterizează printr-un corp tronconic, cu gâtul evazat asemeni unei pâlnii, la care sunt atașate două anse metalice protejate cu mânere din lemn și robinetul de scurgere a apei, având deasupra o rozetă trilobată traforată. Recipientul este susținut de o bază înaltă cu profiluri traforate și patru piciorușe având formă de frunză. Pe capacul de formă tronconică apar mici traforuri, inscripții în limba rusă, numele centrului „Tula”, ștampile de atelier şi gravuri (1870,1889, 1898 – ultimul reprezentând anul execuției).
Samovarul a intrat în patrimoniul muzeal în anul 1991, iar datorită valorii sale deosebite, ca bun al patrimoniului cultural- naţional, a fost propus pentru a fi clasat în categoria juridică FOND.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Cea de-a XXI-a ediție Festivalului de Folclor Dobrogean “Cununa cântecului, dansului şi portului popular dobrogean” şi-a desemnat câştigătorii

Published

on

Primăria Municipiului Tulcea, Ansamblul Artistic Profesionist “Baladele Deltei”, Inspectoratul Şcolar Judeţean Tulcea şi Palatul Copiilor Tulcea a organizat duminică, 22 mai 2022, în Piaţa Civică din municipiu, ediţia a XXI-a Festivalului – Concurs Judeţean de Folclor Dobrogean pentru Copii şi Tineret “Cununa cântecului, dansului şi portului popular dobrogean”.

Paisprezece ansambluri folclorice de copii şi tineri au evoluat pe scena din Piaţa Civică oferind publicului prezent un regal folcloric.

După evoluţia participanţilor juriul format din: prof. dr. Maria Tanase Marin -interpret, producător şi realizator de emisiuni TV, cercetător în muzica de folclor, Costică Bălărău – maestru coregraf, Laura Felea – directorul Palatului Copiilor Tulcea, Iulia Matei – inspector activităţi extraşcolare, ISJ Tulcea şi Ştefan Coman – maestru coregraf şi managerul Ansamblului Artistic Profesionist Baladele Deltei nu a avut o misiune tocmai uşoară.

Clasamentul final este următorul:

Marele Premiu

* Ansamblul Folcloric “Doruleţul” din Tulcea.

La Secţiunea Ansambluri de cântece şi dansuri populare:

Premiul I:

* Ansamblul Folcloric “Danubius”, Tulcea;

* Ansamblul Folcloric “Goloviţa”, Ceamurlia de Jos (Tulcea);

* Ansamblul Folcloric “Doina Casimcei”, Casimcea (Tulcea);

* Ansamblul “Altiţe Dobrogene”, Jijila (Tulcea).

Premiul II:

* Ansamblul “Beştepeanca”, Beştepe (Tulcea).

La Secţiunea Ansambluri Folclorice

Premiul I:

* Ansamblul Folcloric “Ghiocel de la Luncaviţa”(Tulcea).

Premiul de debut:

* Ansamblul Folcloric “Alunelul”, Mihail Kogalniceanu (Tulcea);

* Ansamblul Folcloric “Allegria”, Greci (Tulcea).

La Secţiunea Ansambluri de datini şi obiceiuri populare:

Premiul I

* Ansamblul Folcloric “Plai de Dor”, Niculiţel, (Tulcea).

Premiul Special al Juriului pentru promovarea jocurilor tradiţionale ale comunităţilor conlocuitoare din judeţul Tulcea:

* Ansamblul “Tuna”, Uniunea Democrată Turcă din România-Filiala Tulcea;

* Ansamblul Folcloric “O mie de porumbei”, Uniunea Elenă din România, Filiala Tulcea;

* Ansamblul “Odyseea”, Asociaţia Comunităţii Tinerilor Eleni din Tulcea;

* Ansamblul “Micii Necrasoviţi”, Comunitatea ruşilor lipoveni din Sarichioi (Tulcea).

Pe scena festivalului, în recital, au urcat Ansamblul Folcloric “Plai de Dor” din comuna Albeşti, Constanţa şi Ansamblul Folcloric “Flori Dobrogene” din comuna Mihail Kogălniceanu, Constanţa, conduse de instructor coregraf – Elena Dordea.

Sursa foto: tulceanoastra.ro

Continue Reading

Cultura/Educatie

Istoricul și profesorul Adrian Cioroianu, lansare de carte la Constanța

Published

on

Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman” Constanța, în colaborare cu Universitatea „Ovidius” din Constanța, organizează joi, 26 mai 2022, ora 18:00, în Aula Bibliotecii, o Masă Rotundă, avându-l ca invitat pe istoricul și profesorul universitar de la Facultatea de Istorie a Universității din București, Adrian Cioroianu, editorul volumului „A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-1924. Pentru o istorie dezinhibată a viitorului luminos”, (Polirom, 2021) în dialog cu prof. univ. dr. habil Angelo Mitchievici (Universitatea „Ovidius” din Constanța).
Cartea al cărei editor este Adrian Cioroianu include studiile unei serii de istorici, cercetători din cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) precum: Mihai Burcea, Cristiana Diac, Corina Doboș, Dumitru Lăcătușu, Elis Pleșa, Liviu Pleșa. Editorul volumului, prestigios istoric, profesor universitar, fost ambasador al României pe lângă UNESCO, director ad interim al Bibliotecii Naționale este autorul unor cărți esențiale în domeniul istoriei regimului totalitar comunist în România, dar și a epocii care i-a urmat, cu precădere în Rusia, subiect cum nu se poate mai actual: Ce Ceaușescu qui hante les Roumains. Le mythe, les representations et le culte du Dirigeant dans la Roumanie communiste (2004), Pe umerii lui Marx. O introducere în istoria comunismului românesc (2005), Geopolitica Matrioșkăi, Rusia postsovietică în noua ordine mondială (2009).
Toate aceste cărți au meritul așezării în literă a unui spirit limpede, analitic, a unui discernământ ușor ironic, a unei înțelegeri profunde a faptului istoric ca parte a unor biografii problematice, dar mai mult decât orice, ele lansează o serie de interogații fundamentale. Este istoria Partidul Comunist Român un politbasm așa cum o sugerează titlul cărții? Ce semnificație are prăbușirea regimurilor comuniste în Europa de Est împreună cu cel al Uniunii Sovietice și de ce în Occident același eveniment se vede altfel? Care este moștenirea pe care ne-a lăsat-o comunismul? Ce pondere ocupă niște figuri altfel marginale, dar care au fost distribuite, prin hazardul istoriei, în roluri importante? Este istoria PCR una a marginalilor, a mediocrilor? Care este comerțul comunismului românesc cu ideile și de ce avem atât de puțin intelectuali de stânga în perioada interbelică? Este actualul război ruso-ucrainean parte a moștenirii comuniste?
Discuțiile se vor încheia cu un dialog cu publicul și cu o sesiune de autografe ale scriitorului, date pe oricare dintre cărțile sale.
Masa rotundă face parte din ciclul Dialoguri dobrogene, serie de evenimente dedicate istoriei și culturii dobrogene, personalităților ei și valorilor care le edifică.
Evenimentele organizate în cadrul Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman” Constanța sunt promovate atât pe website-ul instituției, https://bjconstanta.ro/, cât şi pe pagina de Facebook a acesteia.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Programul de vizitare al obiectivelor MINAC se prelungește

Published

on

În timpul acestui sezon estival, și până în data de 17 septembrie 2022, programul de vizitare pentru obiectivele Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța este unul prelungit, accesul fiind posibil zilnic, în intervalul orar 09.00-19.00 (ultimul bilet vândut la ora 18.00).
Obiectivele deschise publicului sunt următoarele: Expoziția de bază a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), Edificiul Roman cu Mozaic, Complexul arheologic Histria, Complexul arheologic Tropaeum Traiani – Adamclisi, Complexul arheologic Capidava și Muzeul Carsium (Hârșova) – Expoziția “Viața pe malul Dunării în mileniile V-IV a. Chr.
În perioada de vară sus-menționată, Muzeul Axiopolis Cernavodă este închis publicului întrucât face obiectul unor lucrări de reabilitare a clădirii. Această acțiune face parte dintr-un proiect al Primăriei Orașului Cernavodă, de cooperare transfrontalieră româno-bulgară.
Vă așteptăm cu drag să vizitați obiectivele noastre!

Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222