Connect with us

Cultura/Educatie

19 februarie | 143 de ani de la naşterea sculptorului Constantin Brâncuși

Published

on

Constantin Brâncuşi, născut pe 19 februarie 1876, în localitatea Hobiţa, din judeţul Gorj, este unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea.  Din anul 1904 s-a stabilit şi a creat la Paris, unde s-a stins din viaţă la 16 martie 1957.  A  fost înmormântat în cimitirul Montparnasse. Brâncuși a lăsat moştenire statului român atelierul său şi un număr important de lucrări. Statul român, condus de partidul comunist, a refuzat însă să accepte moştenirea lui Brâncuşi. Astfel, atelierul său a revenit statului francez, iar Muzeul Naţional de Artă Modernă din Paris păstrează lucrările lăsate moştenire statului român prin testament.

Ca o “reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea” lui Constantin Brâncuşi de către statul român, în noiembrie 2015 a fost  promulgată legea pentru declararea Zilei Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Actul normativ prevede că, pe 19 februarie, autorităţile locale şi centrale pot organiza şi sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

În ultimii ani, cota de piaţă a lui Constantin Brâncuşi, care a contribuit major la înnoirea limbajului şi viziunii plastice în sculptura contemporană, a crescut semnificativ.

  În 2018, sculptura sa “La jeune fille sophistiquée” a fost vândută la licitaţie pentru 62 de milioane de euro. Brâncuşi a devenit astfel al doilea cel mai scump sculptor din lume, după Alberto Giacometti.

Pentru noi, românii, Brâncuși înseamnă, pe scurt, “Poarta Sărutului” dar din ansamblul de la Târgu-Jiu, mai fac parte “Coloana fără sfârşit” şi “Masa Tăcerii”.

Sursă text și foto: Diez.md , Timisoara Express

Actualitate

Regal de filme istorice în Săptămâna Sfinților Martiri Brâncoveni, 16 – 20 august 2022

Published

on

Școala şi Grădiniţa Brâncovenească comemorează Săptămâna Sfinților Martiri Brâncoveni (16 – 20 august 2022) cu ciclul de filme istorice Eroismul creștin și patriotic – fundament al identității naționale, prezentate și comentate de criticul de film lect.univ.dr.Elena Dulgheru.

Programul este compus dintr-un medalion de filme recente de Nicolae Mărgineanu – un veteran și maestru inegalabil al filmului istoric și patriotic, precum și de o selecție de capodopere cinematografice ale spațiului cultural ortodox est-european, filme istorice și de artă de rezonanță internațională, care propun o meditație creștină și existențială asupra condiției eroului și a sacrificiului în numele credinței și al ființei naționale.

Nume ca Andrei Tarkovski și Tenghiz Abuladze nu vor lipsi din această selecție, dar publicul constănțean va avea ocazia să vizioneze și un film istoric, ce evocă personalitatea sfântului cneaz Alexandr Nevski, care arată relația strânsă dintre ocrotitori unei națiuni și prezentul istoric al acesteia, pe care sfinții îl modelează în chip nevăzut.

Ciclul de filme dedicat Sfinților Brâncoveni va fi deschis de proiecția documentarului dedicat soției voievodului, intitulat Maria, doamnă a toată Ungrovlahia, semnat de Iuliana Mateescu.

Tot cu ocazia zilelor Sfinților Brâncoveni, la Constanța va fi lansat albumul Maria, doamna voievodului sfânt Constantin Brâncoveanu editat de ARCUB în 2022, o continuare a studiului Iulianei Mateescu asupra personalității doamnei Brâncoveanu și a familiei sfântului voievod martir.

Medalionul fimografic este compus din peliculele:

  • Poarta albă (2014) de Nicolae Mărgineanu, dramă istorică, durata 1 h. 26 minute;
  • Fals tratat de mântuire a sufletului (2018) de Nicolae Mărgineanu, dramă istorică și de actualitate, durata 1 h. 40 minute;
  • Cardinalul (2019) de Nicolae Mărgineanu, dramă istorică, durata 1 h. 35 minute;
  • Andrei Rubliov (URSS, 1965) de Andrei Tarkovski, frescă istorică, film-parabolă, durata 2 ore 45 min;
  • Căința (URSS-RSS Gruzină, 1984) de Tenghiz Abuladze, parabolă politică, durata 2 h. 33 min;
  • Cetatea Novgorodului (URSS, 1984) de Aleksei Saltîkov, film de război, film religios, durata 1 h 30 min;
  • Maria, doamnă a toată Ungrovlahia (2014), de Iuliana Mateescu, documentar, 45 min.

Parteneri ai proiectului: Asociația ”Orante”, Fundația ARCUB, Asociația „Renașterea Obiceiurilor și Tradițiilor Românești”, Ager Film.

 

Continue Reading

Cultura/Educatie

Expoziții inedite, marca MINAC

Published

on

Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) duce Constanța la Făgăraș și „Podul de la Cernavodă” la vila „Florica” a Brătienilor!

Cu alte cuvinte … expoziții:

Miercuri, 17 august 2022, ora 13:00, în colaborare cu Muzeul Țării Făgărașului „Valer Literat”, MINAC vernisează expoziția de fotografii Salutări din Constanța. Această prezentare a orașului nostru este completată de expoziția de grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice constănțene Mihaela Florescu.

Peste două zile, MINAC, în colaborare cu Muzeul Național Brătianu, aduce un omagiu politicianului I.C. Brătianu și inginerilor Ionel și Vintilă Brătianu, care au lucrat pentru și la construirea Podului „Carol I” de la Cernavodă. Expoziția foto documentară Amprenta Brătienilor în Dobrogea – Podul „Carol I” de la Cernavodă realizată de MINAC, completată de expoziția de pictură, grafică și tehnici alternative fotografice ale artistei plastice Mihaela Florescu, va fi vernisată joi, 19 august 2022, ora 12:00, în casa Brătienilor de la Florica, la Muzeul Național Brătianu.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Cea de-a XVIII-a ediție a Taberei Internaționale de Pictură „Lucian Grigorescu”- Medgidia 2022, se apropie de start

Published

on

În perioada 17-25 august 2022, Primăria Municipiului Medgidia organizează cea de-a XVIII-a ediție a tradiționalei Tabere Internaționale de Pictură ,,Lucian Grigorescu”.
Cu scopul îmbunătățirii procesului de comunicare interculturală între artiștii locali și cei internaționali dar mai ales pentru îmbogățirea patrimoniului cultural local, artiștii plastici se vor reuni în municipiul Medgidia și vor ilustra pe pânză impresiile dobândite ca urmare a vizitării tărâmurilor dobrogene.
Debutul evenimentului va fi marcat în data de 18 august 2022, ora 10.30, în sala de ședințe a Consiliului Local Municipal Medgidia, printr-o conferință de presă în cadrul căreia pictorii vor întâlni reprezentanți ai administrației publice locale, ai presei județene și iubitorii de artă din municipiu.
Eveniment de maximă importanță culturală și artistică, tabăra va reuni anul acesta un număr de 15 artiști plastici proveniți din următoarele state:
România: Adina Dogaru, Daniela Gherghe, Eusebio Spînu, Ioana Lavinia Streinu, Mircea Costea, Mariana Constantinescu, Cristina Alina Costea, Silvia Șoșoiu și Carmen Poenaru;
Republica Turcia: Mihriban Mirap, Bahri Genc și Kenan Ozgur;
Iraq: Fatimah Adil Jumaah Jumaah și Faten Farooq Mhmood Al Obaidi;
Cipru de Nord: Feridun Isiman.
Programul artiștilor plastici va include o excursie de documentare pe vechi tărâmuri românești, urmată de realizarea unor lucrări pe pânză prin care să promoveze frumusețea zonei dobrogene.
Pasionații de artă din zonă sunt invitați să viziteze pictorii în atelierul de creație din incinta Hotelului „Stadion”, în perioada 21-23 august 2022, interval orar 10.00-18.00.
Experiența artistică a talentaților pictori va culmina miercuri, 24 august 2022, ora 17.00, în cadrul unui elaborat vernisaj deschis publicului larg, care se va desfășura în foaierul Cercului Militar Medgidia.

Continue Reading

Cultura/Educatie

Exponatul săptămânii, la Muzeul de Artă Populară din Constanța – Ștergar dobrogean ”cu clopoței”

Published

on

Ștergarul prezentat se încadrează în tipul țesăturilor decorative de interior din sudul Dobrogei, în categoria ștergarelor de perete. Are o lungime de peste 3 metri și jumătate și lățimea de 54 cm, în interiorul țărănesc fiind etalat cu capetele lăsate în jos și mijlocul încutat, sau prins cu o fundă.
Ștergarul este țesut din bumbac și borangic, iar motivele decorative sunt alese în război, cu bumbac alb și roșu.
Câmpurile ornamentale sunt realizate la capete și se desfășoară pe mai mult de două treimi din suprafața ștergarului. Prezintă trei registre cu motive decorative scheomorfe (”clopoței”) și florale, țesute cu bumbac alb și roșu, delimitate de grupuri de vărgi și ajur (alesături pe fire trase) realizate cu bumbac alb.
Ștergarul a fost lucrat în anul 1937 și a fost achiziționat în anul 1973 din localitatea Oltina, județul Constanța.
Piesa este clasată în categoria juridică TEZAUR prin Ordinul Ministerului Culturii nr. 21574/21.03.2014, poziția 50.

Continue Reading

Trending

Copyright © 2022 CityPressConstanta || citytvconstanta@gmail.com || 075.888.2222